Home » Stiinta & Tehnologie » Civilizarea omului a început cu o halbă de bere

Civilizarea omului a început cu o halbă de bere

11 Sep 2008 Victor Popescu | 0 comentarii | 2226 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Sedentarizarea omului preistoric şi trecerea la agricultura de consum au fost declanşate de pofta şamanilor pentru droguri, crede biologul german Josef H. Reichholf.
 
Acum mai bine de 10.000 de ani, omul preistoric a inventat agricultura, s-a aşezat la casa lui şi a început să-şi confecţioneze instrumente tot mai rafinate. Saltul de la culegătorul-vânător la statutul de agricultor, cu alte cuvinte sedentarizarea speciei umane, este pus de obicei pe seama schimbărilor climaterice şi a foametei care a obligat omul cavernelor să cultive pământul. Biologul german Josef H. Reichholf este însă de altă părere.

Sedentarizarea, crede evoluţionisul münchenez, este cauzată mai întâi de toate de un viciu. Civilizarea umanităţii a fost declanşată, se pare, de fumatul drogurilor, un act conotat religios şi controlat de şamanii vremii (foto), argumentează biologul în noua sa carte „De ce s-au sedentarizat oamenii. Cea mai mare enigmă a istoriei noastre“.

Într-un interviu acordat cotidianului „Die Welt“, Reichholf spune că agricultura practicată la nivelul rudimentar al neoliticului nu putea asigura supravieţuirea omului, aşa încât nu avea cum să cauzeze sedentarizarea. „Teoria tradiţională spune că primele locuri de sedentarizare, cum este şi Fertila Semilună, ar fi avut puţine animale, dar multă vegetaţie.

Or, o regiune fertilă n-are de ce să ducă lipsă de animale. Acolo unde se dezvoltă vegetaţia, şi animalele o duc bine, deci exista vânat suficient“, susţine biologul. El crede că, pe lângă fructele şi legumele sălbatice, natura oferea destul vânat pentru supravieţuire, aşa încât n-ar fi existat nici un fel de constrângeri pentru ca omul să se apuce de agricultură.

Cultivarea pământului, crede Reichholf, apare mai degrabă accidental, în urma „experimentelor“ agricole ale triburilor care căutau cerealele ideale din care să prepare băutură şi substanţe halucinogene. „Intenţia primilor agricultori care au pus boabele la copt n-a fost să obţină pâine, ci să producă bere“, crede evoluţionistul german, citat de „Die Welt“. Berea, vinul, dar şi substanţele halucinogene obţinute din cereale se aflau sub controlul şamanului.

„Exista o nevoie stringentă pentru a atinge stări excepţionale. Sentimentul transcendenţei, al detaşării de corp, se obţinea cu ajutorul alcoolului sau al drogurilor care erau fumate“, spune autorul cărţii germane „De ce s-au sedentarizat oamenii“.

Coagulată mai degrabă cu ajutorul sfintelor droguri şi băuturi alcoolice, societatea produce pâine abia la câteva secole după sedentarizare. „Berea era obţinută din boabele cerealelor sălbatice, dar recoltele nu puteau asigura hrana. Pâinea a fost produsă abia din momentul în care a apărut un surplus datorat cultivării cerealelor“, spune Reichholf, referindu-se mai cu seamă la populaţiile neolitice din Orientul Mijlociu.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
STIINTA & TEHNOLOGIE
 
CELE MAI