Home » Home » Features » Chinezi de România, viaţă de câine

Chinezi de România, viaţă de câine

09 Feb 2009 Oana Craciun | 0 comentarii | 4658 vizualizari
Rating:
13 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Munţi de gunoaie în depozite cu igrasie, şoareci şi camere-geamantan strâmte în care trebuie să se înghesuie zeci de oameni. Acestea sunt condiţiile în care o parte dintre muncitorii chinezi sunt găzduiţi de patronii români.
 
Chinezii din Romania: au fugit de saracie si au dat de mizerie
Deasupra paturilor au fost puse pungi de nailon unde se adună apa din tavan
Câteva sute de chinezi angajaţi în construcţii pichetează de câteva săptămâni Ambasada Chinei: patronul român nu le mai dă de lucru, ceasul ticăie, luna trece, iar banii primiţi sunt din ce în ce mai puţini.

Unul dintre proiectele din Bucureşti unde lucrează în jur de 250 de cetăţeni chinezi este viitorul mall Cotroceni. Muncitorii asiatici cazaţi vizavi de şantier se plâng că nu au mai primit bani de la patronul lor român, firma Eurostone Developer SRL, din noiembrie. Ei spun că au semnat cu o firmă de intermediere din China un contract pe 800 de euro, dacă îndeplinesc norma, normă care nu e specificată în act, din care primesc în mână doar 400 de lei, pentru mâncare, şi li se reţin 20 de euro, pentru asigurare medicală şi cazare. Restul ar trebui să ajungă la familiile lor în China. Însă muncitorii susţin că familiile lor au primit doar câteva sute de euro, în loc de cei aproape 700 de euro care ar fi trebuit să le rămână. Unii sunt în România din octombrie 2008 şi le expiră viza în martie 2009, alţii au mai mult de un an. Muncitorii vor să primească înapoi şi comisionul dat firmei care i-a detaşat în România, în jur de 7.000-10.000 de euro de om, nemulţumiţi de tratamentul de aici.

Au venit în România ca să-şi ajute familiile lăsate acasă, cu gândul că vor câştiga şi de 10 ori mai mult aici decât în China. Condiţiile de locuit, fie ele şi precare, cu apă curgând din tavan, duşuri în miros de urină şi lipsite de intimitate sau un spaţiu personal de dimensiunea unui pat suspendat de 1x2m nu îi supără însă la fel de tare ca lipsa banilor pentru care au fost de acord să treacă în alt continent.

Din clădirea unde muncitorii sunt cazaţi, situată undeva în capătul plin de cotloane şi de bălţi de noroi al complexului de la APACA, se văd vârfurile de macarale de la şantierul mall-ului. Odan Building, cum fastuos este placată clădirea, găzduieşte cele câteva sute de suflete în orele de odihnă. De afară pare o clădire curată, încăpătoare, cu geamuri termopan. Însă odată intraţi, am dat de un covor de gunoaie care peticeau o sală de mese împărţită strategic în două de un rând de 8 frigidere mari, dincolo de care erau mesele, iar în stânga şi în dreapta, câte un rând de chiuvete, respectiv de plite.

Administratorul clădirii a delegat problema curăţeniei unuia dintre muncitori, fără însă a-i verifica munca în vreun fel, spun locatarii, ceea ce a făcut ca interiorul să arate mai degrabă a depozit de gunoaie decât a spaţiu de locuit.

La etaj, din partea stângă se simţea mirosul de urină. O încăpere lungă de câţiva metri era împărţită de nevoile primare: WC-urile în stânga, în faţă câteva cabine de duş fără uşi, iar pe dreapta, chiuvetele. Mai departe, un hol lung, plin şi el de gunoaie, care deversează din coşuri, din care se intră, prin uşile de placaj, ferecate cu câte un zăvoraş, în camerele în care locuiesc, dorm şi mănâncă muncitorii chinezi. Fiecare dormitor are peste 12 paturi suspendate, unele şi 24, aşezate unul lângă altul, înghesuite până în geam. Nici un loc de depozitat haine, obiecte proprii de igienă sau cratiţe, care au devenit accesorii ale fiecărei camere: oalele stau pe jos, hainele atârnate de sârme legate de paturi şi geamuri.

Cu utilităţile stau binişor, spun ei, au apă rece şi caldă, însă au fost perioade în care n-au avut curent şi câte o săptămână şi n-a venit nimeni să rezolve problema. Într-una din camerele de la capătul holului, apa curge din tavan şi locatarii asiatici au atârnat pungi de plastic de la supermarket şi altele, din nailon, mai mari, care colectează apa ca să nu le cadă în cap în timp ce dorm.

„Ştim de această problemă şi ne ocupăm de ea, ne facem datoria şi în scurt timp va fi rezolvată”, a declarat Florin Mazilu, reprezentantul firmei Eurostone Developer România. Întrebat dacă acuzaţiile muncitorilor chinezi sunt adevărate sau nu, Mazilu nu a vrut să comenteze, a spus doar că „fiecare om are dreptul în ţara asta să aibă o opinie”.

Chinezii au cerut ajutorul unui sindicat românesc. Ovidiu Jurca, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), care va acorda asistenţă muncitorilor chinezi, spune că ar fi probleme şi cu viza lor de şedere, care e pentru „alte activităţi”, deci nu pentru muncă. În plus, companiile româneşti le oferă ca echipament gratuit doar casca de protecţie, vesta reflectorizantă şi cizmele din cauciuc. Pentru bocanci au plătit 15 euro şi li s-a spus că trebuie să reziste 10 luni, altfel trebuie să îi plătească.

„Am sesizat Inspecţia Muncii să verifice societăţile la care lucrează în prezent cetăţeni din China şi vom face demersuri şi pe lângă Ambasada Chinei ca să îi ajute să îşi recupereze banii de la data intrării în ţară şi să fie repatriaţi, asta îşi doresc ei”, a mai spus Jurca, acesta având de gând să sesizeze şi Organizaţia Internaţională a Muncii.

Se poate şi mai rău: cazare cu şoareci
Se poate însă şi mai rău. Lângă un şantier din Otopeni, în apropierea liniei de centură, unde se construieşte un cartier de locuinţe, sunt amplasate câteva barăci în care trăiesc în jur de 60 de muncitori asiatici. Printre gropile cu noroi se înalţă câteva funii pe care sunt întinse hainele lor. Într-o baracă stau cam 6-8 oameni, tot în paturi suspendate. Într-o altă construcţie este încropită o baie, iar în alta, un soi de bucătărie, cu câteva chiuvete şi maşini de gătit, dar în care intră noroiul de afară şi unde ar trebui să ia şi masa. În „baie” sunt trei cabine de duş, de data asta acoperite cu perdele din plastic, trei toalete şi, vizavi, la o distanţă de jumătate de metru, trei pisoare şi trei chiuvete, toate într-un singur spaţiu. Locuitorii chinezi se plâng că nu au apă caldă tot timpul, dar şi că mai primesc din când în când vizitele neplăcute ale rozătoarelor, care caută un loc cald în barăci. Însă mai tare decât orice mizerie îi doare lipsa banilor la care au visat, care rămâne până una-alta laitmotivul muncitorilor chinezi veniţi în România ca în Occident. Vor banii înapoi şi vor să plece cât mai repede acasă, pentru că e mai bine să fie păcăliţi în ţara lor.

 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
FEATURES
 
CELE MAI