Home » Ultima ora » Cercetătorii se tem că noile convenţii ale consumului media scad capacităţile de empatie

Cercetătorii se tem că noile convenţii ale consumului media scad capacităţile de empatie

02 Iun 2009 Mona Bobe | 0 comentarii | 895 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Oamenii de ştiinţă se tem că şuvoiul  continuu de informaţie digitală expune ariile de substanţă cenuşie din zonele primitive ale creierului uman la un asemenea stres încât nu mai e posibil să gândim corect sau să empatizăm, arată  site-ul timesonline.

În fiecare zi, substanţa cenuşie se confruntă cu munţi de informaţie – de la update-uri despre încălzirea globală la bârfele web sau advertising. În acest moment, cercetătorii sugerează că e posibil să fi atins un punct critic în evoluţie, când lumea digitală pe care am creat-o a început să depăşească abilităţile de procesare ale neuronilor.

Rezultatul este răspunsul indiferent “şi ce dacă” pe care îl dă creierul la problemele lumii din jur.

Traume la care suntem martori şi indignarea pe care ar trebui ca ele să o provoace trec nebăgate în seamă, în timp ce mintea tinde să se refugieze în lucruri mai simple, cum ar fi cine ar fi trebuit să câştige Britain’s Got Talent. În plus, asaltul de informaţie poate duce la nivele semnificative de anxietate şi depresie.

Aceste îngrijorări sunt reacţia la două studii nou-publicate ce indică faptul că abundenţa de informaţie ar putea să ne depăşească în privinţa capacităţilor de a face evaluări morale. Consumăm rapid ştiri despre război, suferinţă, ameninţări ecologice, la care răspundem cu un “ei,şi?” - la un nivel la care nu mai putem să fim indignaţi, sau să empatizăm, sau să găsim ceva inspiraţie.

Cu cât aflăm mai repede, cu atât mai puţin ne pasă şi cu atât mai puţin umani devenim.

Una dintre temeri este că browsingul media atât de rapid, devenit obişnuinţă, poate, în mod ironic, să ne blocheze abilitatea de a gândi corect. Cercetători de la Universitatea din California, San Diego, au anunţat că au adunat probe convingătoare că trăsături ce ţin de caracterul uman, de înţelepciunea umană – empatie, compasiune, altruism, toleranţă sau stabilitate emoţională - , sunt legate de anumite zone din creier. În Archives of General Psychiatry, prof. Dilip Jeste afirmă că neuronii asociaţi cu aceste trăsături par a fi localizaţi în special în cortexul prefrontal: acele regiuni ale creierului ce funcţionează mai lent şi sunt mai recente filogenetic şi care sunt ocolite când realitatea exterioară e resimţită ca ameninţătoare iar instinctele noastre primitive de supravieţuire preiau controlul.

Aşa că, deşi capacitatea de a ne dezvolta ne este înnăscută, “blitzurile” media de zi cu zi ne-o pot dezactiva. “Comportamente psihosociale pozitive ca admiraţia sau indignarea sunt o sarcină mult mai complexă pentru creier decât emoţiile primare cum ar fi reacţia de durere”, afirmă prof.Jeste. “Bombardarea” constantă cu stimuli exteriori de înaltă intensitate nu e sănătoasă, pentru că poate să îi împiedice pe oameni de la a “digera” informaţia, de la a o asimila reacţiilor cultural rezonante ca apoi să emită răspunsuri comportamentale adecvate.

Această preocupare se reflectă în cercetările efectuate la Universitatea California de Sud – Institutul pentru cercetarea creierului şi a creativităţii. Studii bazate pe scanarea creierului arată că, dacă ne ia foarte puţin timp să culegem informaţia despre durerea sau suferinţa oamenilor, un răspuns social evoluat, cum ar fi compasiunea, ne poate lua semnificativ mai mult timp.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences Early Edition, a folosit scenarii din viaţa adevărată pentru inducerea admiraţiei (pentru caracter sau aptitudini) sau a compasiunii (pentru durere fizică sau suferinţă legată de social) la 13 voluntari. Imagini ale creierului au arătat că voluntarii au avut nevoie de şase până la opt secunde ca să răspundă complet la scenariile implicând caracterul sau suferinţa legată de social: mult mai mult decât cât le-a trebuit să reacţioneze la un nivel neemoţional.

Cercetarea are nevoie de replicare, dar oamenii de ştiinţă spun că în această fază ea indică necesitatea unei “pauze de respiraţie” în raport cu browsingul de informaţii, altfel riscând anestezierea etică.

“Rapiditatea informaţiilor ce solicită atenţie, marcă a erei digitale, ar putea să reducă frecvenţa experienţei totale a emoţiilor, cu consecinţe potenţial negative”, avertizează protocolul de cercetare. Antonio Damasio, coautor al studiului, declară: “Sunt îngrijorat de ce se întâmplă cu juxtapunerile abrupte pe care le găsim, de pildă, la ştiri. Poate că tot ce putem să spunem e ... nu atât de repede.”

Astfel de studii ridică întrebarea fundamentală cu privire al viitorul neuronilor noştri. În condiţiile în care capacitatea creierului uman de a culege informaţii e depăşită, să ne aşteptăm la o accelerare a ritmului evolutiv al creierului? Sau am putea să elaborăm noi convenţii, mai realxate, în consumul media?

Consumul de informaţie creşet exponenţial. Occidentalii continuă să urmărească programe TV în medie opt ore pe săptămână, dar timpul pe care îl petrec online a crescut cu 24 de procente între 2006 şi 2007, potrivit grupului de cercetare pentru piaţa online Compete.

Psihologul Felix Economakis, specialist în stres, afirmă: “Creierul nostru suferă în mod clar de supraîncărcare informaţională. Tehnologia ne bombardează cu noi şi noi lucruri la care să fim atenţi, situaţie la care încă nu am fost în stare să ne adaptăm. nivelurile noastre de atenţie sunt limitate. Când totul ţipă la noi, începem să ne retragem, aşa că oameni care în mod normal ar fi drăguţi devin incapabili să empatizeze.”
Centrul primitiv al fricii din creier operează în termenii “fugi sau luptă”. “Suprastimularea informaţională determină reacţia de a simţi o ameninţare, de aceea sunt inhibate regiuni cerebrale responsabile de empatie. Până la urmă eşti mai puţin dispus să îi ajuţi pe ceilalţi şi, pentru că te simţi stresat, ai nevoie de suport de la cei din jur. Dar şi ei se simt la fel, stresaţi. Toată lumea are nevoie de suport şi nimeni nu-l oferă. Ironia comunicării moderne rapide, în masă, este că de fapt nimeni nu comunică”.

Reacţia de autoprotecţie a creierului este inhibiţia: “Cu cât mai rapid domeniul tech, cu atât mai înceată gândirea... accelerarea efectelor digitale e neutralizată de estomparea efectelor din planul umanului”.

Încă din 1970, în “Şocul viitorului”, Toffler avertizase că am putea fi depăşiţi de avalanşa de informaţii.

Totuşi, creierul poate evolua. Gary Small, coautor al lucrării “ iBrain: Surviving the Technological Alteration of the Modern Mind”, crede că shiftul dramatic în felul cum ne informăm şi comunicăm precipită dezvoltarea cerebrală.“Pe măsură ce creierul se centrează pe noi aptitudini tehnologice, se îndepărtează de cele sociale”.
Dr. Small, cercetător în ştiinţe neuronale la Universitatea din California, Los Angeles, împarte oamenii în două categorii: “nativi digitali” şi “imigranţi digitali”. Primii s-au născut în era post-Apple macintosh şi sunt mai buni la decizii rapide, jonglând cu input-uri senzoriale numeroase şi acordând semnificativ mai puţin timp deprinderilor sociale. Ceilalţi, mai vârstnici, sunt buni în descifrarea expresiilor faciale, având creierul antrenat să socializeze şi să înveţe total diferit, luând lucrurile pas cu pas şi abordându-le pe rând”, susţine dr. Small.

Prof.Jeste e de părere că ţine şi de gene, şi de noroc, şi de experienţă cum reacţionăm la suprasolicitarea informaţională: “unii pot fi depăşiţi de stres, alţii, mai rezilienţi, pot să reacţioneze matur, evolutiv”.

Provocarea pentru creierul nostru este informarea adecvată fără supraîncărcare. “Ori controlezi tehnologia, ori te va controla ea pe tine”, simplifică Economakis.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ULTIMA ORA
 
CELE MAI