Home » Stiinta & Tehnologie » Cele mai tari invenţii de casă din 2008

Cele mai tari invenţii de casă din 2008

19 Mai 2008 Ionut Dulamita | 0 comentarii | 9589 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
O unicicletă ecologică, un sistem de captare a vântului şi un dispozitiv radio wireless ce depistează minerii rămaşi captivi în urma exploziilor sunt primele invenţii ale anului premiate de „Popular Science“.
 
Doug Selsam capteaza vantul cu un aparat mai mic decat cele obisnuite
Doug Selsam capteaza vantul cu un aparat mai mic decat cele obisnuite.
Energia atrage o cerere tot mai mare, podurile se prăbuşesc, cancerul este tot cancer, dar soluţiile pentru aceste probleme globale pot veni chiar din garaje sau pivniţe. A doua ediţie anuală a premiilor acordate de revista „Popular Science“ celor mai promiţătoare invenţii prezintă zece exemple de creativitate domestică ce înfruntă probleme reale ale omenirii.

Când a ajuns acasă într-o zi, Ben Gulak, acum în vârstă de 19 ani, a pus la cale, în urmă cu doi ani, designul unei uniciclete motorizate fără emisii poluante, cu maximum 60 km/h pe ceasul de bord, convins că îşi va croi mai uşor drumul pe străzile aglomerate. A început să o construiască apoi la un magazin de motociclete în apropiere de Toronto.

Pentru o mai mare stabilitate, a pus roţile una lângă alta, la un centimetru distanţă, şi chiar sub locul şoferului, care accelerează aplecându-se în faţă. Când şoferul se apleacă într-o curbă, roata din interior se ridică, cealaltă coboară, astfel încât amândouă se lipesc ferm pe şosea. Unicicleta are acum un cost de producţie de 45.000 de dolari.

Dacă Gulak se vede şerpuind prin trafic practic pe o singură roată, Doug Selsam foloseşte un mănunchi de rotoare cuplate la acelaşi generator pentru a capta mai mult vânt cu cheltuieli mai mici şi cu un cost de producţie de 250.000 de dolari. Soluţia, pusă în practică în apartamentul său din California, este un răspuns la peisajul actual în care cele mai mari ferme eoliene sunt de mărimea unor orăşele, echipate cu turbine cât un bloc de 30 de etaje şi cu lame de mărimea aripilor unui Boeing 747. Aceşti monştri produc multă energie, dar confecţionarea, transportarea şi instalarea lor sunt scumpe şi complicate.

Alţii nu se gândesc cum să câştige mai mult vânt cu bani mai puţini, ci caută metode mai eficiente de a salva minerii rămaşi captivi în urma exploziilor. Este cazul lui Russell Breeding, marinar de submarin, care, deşi nu a pus piciorul într-o mină, ştie cum e să fii închis în locuri strâmte şi periculoase.

Aşa că a proiectat sistemul InSeT, ce înglobează o reţea radio wireless pentru a arăta în timp real locul în care a rămas blocat minerul, echipat la rândul său cu un transmiţător de dimensiunea unui walkie-talkie. La rândul său, fostul scafandru Taber MacCallum, care înota printre reziduuri toxice, a gândit costumul perfect pentru colegii săi. A proiectat, pe vârful căştii de protecţie, o valvă ce reglează atât aerul exhalat de scafandru, cât şi pe cel din sistemul de evacuare al costumului, apoi a ataşat-o unui tub de evacuare setat la o presiune mai joasă decât casca, astfel încât aerul să fie aspirat natural, ventilat şi retrimis scafandrului.

Astăzi, oamenii cu un picior amputat sunt nevoiţi să aleagă între picioare mecanice sau unele motorizate şi controlate de computer ce ajung la 18.000 de dolari. Muncind pe timp de noapte într-o cabană din Colorado, inginerul mecanic Jerome Rifkin a combinat pasul natural al unui picior bionic cu simplitatea şi costul scăzut al protezelor mecanice, rezultând un membru inferior cu călcâi, laba piciorului, un deget mare şi nici o articulaţie la încheietură.

În schimb, o nouă articulaţie ce leagă călcâiul de laba piciorului are rol de încheietură, în timp ce un cablu o conectează de o a doua articulaţie, pentru un plus de împingere la fiecare pas, iar alte cabluri de oţel servesc drept tendoane şi ligamente ce guvernează raza de mişcare.

Printre invenţiile premiate de „Popular Science“ se mai numără un sistem natural de filtrare a aerului pentru prospeţimea camerelor, ce foloseşte plante şi două ventilatoare, unul care împrăştie aerul în jurul frunzelor şi altul care îl aspiră printr-o gaură din pământ, o rachetă pentru publicul larg, cu un motor de 20 de kilograme şi preţ accesibil, sau o maşinărie creată de un inventator bolnav de leucemie, ce generează un câmp electromagnetic intens ce ar putea omorî cancerul, încălzind nişte nanoparticule ataşate tumorilor. Li se adaugă o boltă de beton învelită în plastic care să susţină poduri mai puternice şi mai durabile şi un motor cu aburi pentru o maşină mai ecologică şi mai eficientă, ce permite folosirea unei game largi de combustibili.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
STIINTA & TEHNOLOGIE
 
CELE MAI