Ce vor şi ce pot partidele în materie de autostrăzi

Platformele de guvernare ale celor trei partide principale din viitorul parlament menţionează cam aceleaşi autostrăzi care trebuie construite. O curiozitate este programul de drumuri expres întâlnit doar la PNL şi care are şanse mari de a fi oprit dacă la putere vor veni alte partide. În afara acestui tip de drumuri, caracterizate de PD-L drept o struţo-cămilă, partidele nu se înţeleg în privinţa viitorului contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania, achiziţiilor de terenuri, susţinerii acordate firmelor româneşti pentru câştigarea de contracte.

 

Cuvintele de ordine ale liberalilor sunt bani mai mulţi de la buget şi primiţi constant, concesiuni pe scară largă, reformă a Companiei de Autostrăzi, un pachet legislativ nou în domeniu şi construirea unei reţele de drumuri expres care să contribuie la o dezvoltare regională echilibrată. Pentru a face rost de bani, liberalii vor „implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi“, după modelul din Ungaria şi Austria. Taxarea acestora va fi similară cu cea din aceste ţări, accesul pe autostrăzi urmând să fie făcut contra unei taxe. Verificarea plăţii acesteia se va face în trafic, prin detecţia numărului de înmatriculare. Sarcina eliberării terenurilor necesare trebuie să revină constructorilor astfel încât aceştia să nu mai poată cere extensii de timp şi bani în plus. Partidul mai vrea control guvernamental asupra industriei materialelor de construcţii, ale căror costuri au luat-o razna. Carierele sau balastierele trebuie înfiinţate mai repede. Actuala Companie de Autostrăzi şi Drumuri urmează să fie spartă în două, o parte urmând să se ocupe de proiecte noi, cealaltă având ca obicet întreţinerea actualelor şosele. Punctul se regăseşte şi în platforma PD-L. PNL propune înfiinţarea unui fond tampon de finanţare a proiectelor.

 

Rezilierea contractului cu Bechtel, cel puţin în forma actuală, devine oficială în platforma PNL. Se precizează „refinanţarea lucrărilor“ şi „vânzarea drepturilor de concesiune pentru autostrada Borş-Braşov“, ceea ce înseamnă că celelalte şase tronsoane la care Bechtel nu a început lucrările ar putea fi concesionate acestei firme sau alteia. „Trebuie să vrea şi Grivei, acesta fiind Bechtel“, explică alternativa actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit acestuia, în următorii cinci ani, perioadă care se suprapune cu cea în care România va primi fondurile de coeziune de la UE, se vor construi 1.340 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale.

 

Calendarul PNL are în vedere definitivarea axelor Oradea-Cluj-Braşov-Bucureşti (inclusiv centura ocolitoare a Capitalei)-Constanţa, până în 2012, Nădlac-Arad-Timişoara-Sibiu-Făgăraş până în 2014, Târgu-Mureş-Iaşi în 2012. Autostrada Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani ar fi gata în 2014. Mai multe drumuri expres, printre care Craiova-Piteşti şi un drum expres care să lege nordul de sudul Transilvaniei, ar urma să fie gata în 2012.

 

Dacă PD-L şi-ar începe mâine mandatul, prima măsură ar fi să propună un pact naţional numit „autostrăzile României“. Anul viitor ar trebui făcute exproprieri pentru construirea în viitor a 3.000 de kilometri de autostradă, banii urmând să vină din credite sindicalizate. PD-L mai propune simplificarea procedurilor de licitaţie şi de achiziţie de terenuri şi anularea posibilităţii ca instanţele de judecată să poată suspenda exproprierile de utilitate publică. Harta drumurilor noi propusă de PD-L se aseamănă cu cea a PNL. În plus, PD-L vrea creşterea capacităţii portante a drumurilor la standardul european de 11,5 tone pe osie până în 2012, standardul românesc fiind de 8,5. Capitolul drumuri expres ar putea să îşi vadă sfârşitul mai înainte de a începe. „Din consultările avute la Bruxelles a rezultat că realizarea drumurilor expres nu este folositoare, deoarece acestea nu vor putea fi transformate niciodată în autostrăzi. Pe un drum expres traficul va fi blocat de maşini care staţionează în faţa caselor“, spune fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu. Spre exemplu, acesta propune transformarea drumului expres Craiova-Piteşti într-o autostradă care să ajungă în dreptul localităţii Găeşti pentru a scurta ruta Bucureşti-Craiova. Cât priveşte autostrada Bechtel, soluţia PD-L este obligarea americanilor de a lucra mai repede şi mai bine. Democraţii propun întocmirea unei „liste negre în infrastructură“ a firmelor din domeniu care nu respectă termene, preţuri, calitatea lucrărilor. Infrastructura de transport va fi taxată pe principiul „plăteşti cât foloseşti“.

 

Spre deosebire de cele două partide care au luat cât de cât în serios problema infrastructurii rutiere, PSD se mulţumeşte să evoce succesele trecute, reamintind că până în 2004 s-au făcut 100 de kilometri de autostradă faţă de „practic zero“ în prezent. În fapt, lungimea reţelei deschise în perioada 2005-2008 a fost de 75 de kilometri de autostradă. Platforma PSD-PC propune pentru 2008-2012 1.000 de kilometri şi include promisiunea de a „moderniza centurile ocolitoare pentru toate marile municipii“. Cum anume se va întâmpla aceasta nu este precizat. Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, semnatarul faimosului contract cu Bechtel, nu a putut fi contactat pentru a da aceste detalii.