Login Inregistrare ca membru
Joi, 24 Mai 2012, 11:15
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
EXCLUSIVCatastrofa de la Cernobîl în stenogramele lui Ceauşescu
1 mai 1986: stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al PCR dedicate catastrofei de la Cernobîl arată un Nicolae Ceauşescu preocupat să ofere informaţii limitate populaţiei şi o Elena Ceauşescu revoltată de tăcerea ruşilor.
La aproape o săptămână după explozia de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, chiar de „1 Mai Muncitoresc“, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România.
O întâlnire „epocală“ la care Ceauşescu a decis să informeze populaţia din zonele afectate de norul radioactiv doar pe jumătate şi să formeze o comisie de control asupra cazului, condusă de „savantul de renume mondial“ Elena Ceauşescu.
Cotidianul prezintă, în exclusivitate, stenograma primei întâlniri a mai marilor PCR după accidentul de la Cernobîl. Din transcrierea discuţiilor rezultă că, la cinci zile de la accident, sovieticii ţineau autorităţile române încă „în ceaţă“.
Pe 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev se schimbase brusc şi norul radioactiv care măturase deja nordul continentului european atinsese şi teritoriul românesc. Prima întrunire a autorităţilor comuniste de la Bucureşti a avut loc chiar de 1 mai, zi în care toată ţara era în sărbătoare. Şedinţa de urgenţă a adunat întreaga conducere a CPEx: Nicolae şi Elena Ceauşescu, Emil Bobu, Constantin Dăscălescu, Alexandrina Găinuşe şi toţi ceilalţi lideri comunişti. Acestora li s-au adăugat şi câteva persoane convocate special: generalul Ioan Geoană, şeful Apărării Civile din România, tatăl lui Mircea Geoană, cercetătorul Ion Ursu şi generalul Mihai Chiţac, şeful Trupelor Chimice ale Armatei Române.
În timpul întâlnirii din 1 mai 1986 au fost prezentate primele date despre nivelul radiaţiilor. Astfel, reiese că în acea perioadă s-au înregistrat valori depăşite ale nivelului radioactivităţii Beta global măsurate şi că, în unele zone, cum ar fi Iaşiul, fusese depăşit chiar nivelul de alarmare. O situaţie pe care Nicolae Ceauşescu o descrie sec, la începutul şedinţei, ca „una foarte proastă pentru ţara noastră“. Din stenograma discuţiei reiese că, la cinci zile după accident, sovieticii ţineau încă „în ceaţă“ autorităţile române, deşi acestea ceruseră date despre situaţia din acel moment.
În contextul lipsei de colaborare cu autorităţile sovietice şi al nivelului alarmant al radiaţiilor pe teritoriul României, Ceauşescu decide ca, printre măsurile luate, să se numere şi „o informare pentru opinia publică (...) dar, sigur, fără date“. Apoi decide înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de luarea unor măsuri în zonele afectate la a cărei conducere se afla „savantul de renume mondial“ Elena Ceauşescu.
Raportul făcut la şedinţa din 1 mai de către Ion Ursu, prim-vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie de la acea vreme, arată că, de departe, la Iaşi se înregistrase cel mai mare nivel al radiaţiilor. Aici, la nivelul solului, s-au înregistrat 54.581 Pico Curie pe metrul pătrat pe zi, ceea ce reprezintă cu 4.581 Pico Curie/mp/zi mai mult decât nivelul de alarmare, de 50.000. De asemenea, la Suceava au fost înregistraţi 20.467 Pico Curie/mp/zi, iar la Târgu-Mureş, 11.461 Pico Curie/mp/zi, în condiţiile în care nivelul de atenţionare era de 5.000 Pico Curie/mp/zi, iar cel de avertizare, de 10.000 Pico Curie/mp/zi.
Stenograma întâlnirii arată că şi în aer fuseseră înregistrate depăşiri ale nivelului de radiaţii la Tulcea, unde a fost notată valoarea de 647 Pico Curie/mp, faţă de nivelul de avertizare de 500 Pico Curie/mp şi cel de alarmare de 1.000 Pico Curie/mp. La Galaţi însă, pragul de alarmare de 1.000 Pico Curie/mp a fost depăşit, atingându-se valoarea de 1.300 Pico Curie/mp. În raportul său, Ursu precizează: „Faţă de această situaţie, în cele patru cazuri, Suceava, Iaşi, Tulcea, Târgu-Mureş, cu excepţia Galaţiului, valorile depăşite, în aer, ale nivelului de radioactivitate sunt la nivelul de alarmare.
Aceste valori s-au datorat schimbării bruşte a direcţiei vântului, care acţionează din zona Kiev către ţara noastră, şi a precipitaţiilor antrenate de acesta“.
Din discuţiile înregistrate la şedinţa din 1 mai 1986 reiese că autorităţile române au luat măsuri şi pe linie militară, mobilizând toate garnizoanele şi pregătind două avioane dotate „cu tot ce este necesar“, după cum precizează şeful armatei de la acea vreme, generalul Vasile Milea.
În toate garnizoanele existau 127 de staţii la sol pentru măsurarea radioactivităţii. Însă aceste staţii nu puteau înregistra cum trebuie radiaţiile. „Noi avem staţii cu putere de selecţie mică, care nu înregistrează radiaţiile. Spre exemplu, raportez că între 22.00 şi 6.00 dimineaţa nu au înregistrat nimic“, spune generalul Vasile Milea. Din partea Ministerului Sănătăţii a fost dată o dispoziţie ca toate persoanele care veneau de la Ungheni să fie controlate „pentru evitarea radioactivităţii şi eventualele cazuri să fie internate“.
Cea mai gravă problemă la acel moment o constituia însă lipsa vreunui răspuns din partea URSS. Trecuse aproape o săptămână de la accident, iar Ambasada URSS nu oferise nici o explicaţie. Lipsa accesului la date din partea sovieticilor, secretomania din jurul accidentului sunt surprinse clar într-un fragment din stenograma şedinţei. După ce lui Nicolae Ceauşescu i s-a raportat că încă se mai mobilizau specialişti şi staţii mobile pentru a continua măsurătorile, acesta se arată brusc îngrijorat şi se gândeşte că poate ar fi nevoie să ceară ajutor de la sovietici, deoarece ştie că „au mai avut accidente, nu numai acum“:
„Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, în ceea ce priveşte măsurile, în zonele unde au fost depăşite valorile nivelelor de radioactivitate, noi dispunem de tot ce este necesar sau ar fi cazul să cerem ceva ajutor, la sovietici, deoarece cunosc mai bine, au mai avut accidente - nu numai acum, cu această avarie -, dar în general?
Ion Ursu: Noi am discutat problema aceasta, tovarăşe secretar general, cu ambasadorul sovietic de aici, dar nu ni s-a răspuns. Noi credem că, pentru momentul de faţă, dispunem de tot ce este necesar.
Nicolae Constantin: În orice caz, trebuie să ni se răspundă, să vedem care este situaţia.
Ion Ursu: Ar fi foarte bine.
Cornel Mihulecea: Trebuie să avem informaţii mai complete de la ei.
Elena Ceauşescu: Să ştim dacă mai arde în continuare, care este situaţia.
Ion Ursu: Pe baza aprobării dumneavoastră, am cerut ieri, prin ambasadorul sovietic - aşa cum am spus - să dispunem de unii specialişti, dar nu ni s-a răspuns nimic până acum.
Nicolae Ceauşescu: Trebuie să se ceară concret.
Ion Ursu: Am discutat cu polonezii şi cu ţările riverane, dar dacă se poate discuta cu sovieticii este mult mai bine.
Elena Ceauşescu: Trebuie să spunem că au apărut şi la noi radiaţii şi vrem să ştim ce să facem. Nu se poate aşa!
Constantin Dăscălescu: Trebuie să intrăm direct în legătură.
Nicolae Constantin: Trebuie să ne spună care este situaţia acolo.
Nicolae Ceauşescu: Sigur, trebuie să ne spună care este situaţia acolo, dacă s-a îmbunătăţit, dacă s-a redus.
Elena Ceauşescu: Însă trebuie să facem oficial să ni se răspundă.
Ion Ursu: Spre exemplu, azi-dimineaţă, la Ministerul Afacerilor Externe, unii ambasadori au cerut să le dăm detalii.
Elena Ceauşescu: Nici noi nu avem!“
La şedinţa din 1 mai 1986 s-a decis că este mai bine ca datele îngrijorătoare venite de la staţiile de măsurare a radioactivităţii să nu fie făcute publice. Motivul invocat a fost „să nu se creeze panică“. Ceauşescu a cerut să fie informat din trei în trei ore de către comisia de control formată atunci despre situaţiile ce urmau să apară. Însă populaţia avea să fie informată „fără date“, ceva mai relaxat, cu indicaţii precise de la dictator:
„Nicolae Ceauşescu: Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat. Să spunem că, având în vedere situaţia creată de accidentul produs, au apărut unele creşteri ale radioactivităţii în diferite zone ale ţării noastre, îndeosebi în nord-est. Având în vedere direcţia vântului au fost stabilite măsurile necesare şi vor fi informaţi asupra măsurilor. Şi că, de asemenea, s-a format un comandament permanent, având în vedere situaţia aceasta specială, un grup, format din tovarăşi din conducerea partidului, care urmăreşte toate aceste probleme. Şi să spunem aşa: La Comitetul Central s-au analizat aceste probleme, s-a informat şi s-a stabilit aceste măsuri. Să nu aşteptăm să dăm acest comunicat la radiojurnalul de seară sau să se dea această ştire la televiziune seara.
Emil Bobu: Este un buletin de ştiri acum.
Nicolae Constantin: La prânz se poate da şi la televizor.
Nicolae Ceauşescu: Atunci să facem aşa.(...)“.
Generalii Geoană şi Chiţac, trimişi în prima linie
Printre cei 22 de participanţi de la această şedinţă specială s-au numărat ge-neralii în rezervă Mihai Chiţac, şeful Trupelor Chimice, şi Ioan Geoană, comandantul Apărării Civile, tatăl lui Mircea Geoană.
Ioan Geoană îşi aminteşte cum, la această întâlnire, cuplul prezidenţial a hotărât, cu acordul unanim al tovarăşilor prezenţi, ca de soarta României radioactive să se ocupe o comisie condusă de „academicianul“ Elena Ceauşescu. „Am fost la convocarea aceasta a lui Ceauşescu. Era şi nevas-tă-sa, şi conducerea partidului. Atunci a adunat o comisie de coordonare condusă de Elena ca să se ia măsuri prin ţară.
Oricum, era foarte periculos ce se întâmplase şi nici măcar noi nu cred că am ştiut cât era de periculos“, spune generalul Ioan Geoană, tatăl liderului PSD, Mircea Geoană, pe atunci şeful Apărării Civile din România. Generalul Mihai Chiţac îşi aminteşte că la şedinţa respectivă cuplul Ceauşescu nu avea habar despre ce se vorbea. „Opinia mea e că nu ştiau ce se întâmplă. Păi, ce? Elena Ceauşescu era în măsură să înţeleagă ce-i cu radiaţiile nucleare? N-aveam cu cine discuta. S-a suit scroafa în copac, vorba lui Geo Bogza. În orice caz, erau speriaţi“, spune generalul.
România a fost printre puţinele ţări care au trimis o delegaţie militară chiar în locul unde s-a produs explozia. La două săptămâni după accident, Mihai Chiţac a condus grupul de ofiţeri români trimis pentru a culege informaţii de la faţa locului special pentru tovarăşul Ceauşescu.
Acesta îşi aminteşte de faptul că ruşii nu oferiseră nici un fel de informaţii şi cum conducerea PCR era debusolată în timpul şedinţei din 1 mai 1986. De altfel, delegaţia condusă de Chiţac a putut pleca doar după ce s-a intervenit şi s-a apelat la statele semnatare ale Tratatului de la Varşovia, precizează Chiţac.
„Ruşii nu au anunţat pe nimeni, nici măcar pe ai lor, pe ucraineni, de accident. Au ţinut un mare secret până când datele au apărut din Suedia şi problema s-a extins şi mai multe ţări au început să măsoare radiaţiile şi apoi şi ruşii au început să furnizeze date. Când am fost noi acolo nu ne-au furnizat date, acolo am făcut personal măsurători. Sigur, nu am apucat să ne dăm seama de amploarea radiaţiilor. În zona lor erau nişte izotopi care, până la dezintegrare, durează şi 1.000 de ani. La noi au fost izotopi de iod 111, radioactiv, care, de regulă, se acumulează în tiroidă şi de aceea oile care au păscut iarbă cu praf de iod din ăsta au dat atunci o brânză «strălucită» care răspundea la aparatele noastre“, spune generalul Chiţac.
Generalul Mihai Chiţac susţine însă că depăşirea nivelului de alarmare, cum a fost la Iaşi, nu prezenta un pericol deosebit care să necesite măsuri drastice şi informarea clară a populaţiei asupra acestui fapt. „Dacă rezultă din ceea ce citiţi că a existat o tentativă să nu se spună adevărul, eu pot să fiu de acord cu treaba asta. Dar nu se putea da o alarmă în toată ţara: «Băi, sunteţi nenorociţi». La noi nu a fost o tragedie. În România se putea trăi şi aşa, fără mare pericol. Pentru că în România nu a fost nimeni omorât, nu a făcut nimeni cancer cum se face de la doze mari de radiaţii în câteva zile. Aici s-au făcut nişte transmutaţii ale celulelor umane, de la care cancerul apare şi după 20 de ani. S-au luat măsuri... Dar să vă mai spun ceva: nici nu se puteau lua măsuri. Pentru că nu era vorba de ploaie, ca să te ascunzi de ea. Aici era aerul contaminat!“, mai spune Chiţac.
„Iresponsabilitate împinsă până la cinism“
Experţii în activităţi nucleare critică modul în care autorităţile române au gestionat criza nucleară din 1986.
„Exista o concentraţie maximă admisă de radiaţii, stabilită prin norme internaţionale, pentru aer, apă şi sol. Acea concentraţie a fost în mod cert depăşită, iar situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în România în 7 - 8 mai, când s-a atins cel mai mare nivel de radiaţii. Oricum, şi între 30 aprilie şi 6 mai nivelul radiaţiilor în România a depăşit nivelul de alarmă. Problema este că liderii comunişti doar au remarcat faptul că s-a depăşit nivelul de alarmă, dar nu au anunţat populaţia cât de gravă era situaţia“, ne-a declarat Valică Gorea, preşedintele Agenţiei Nucleare din România.
„Atitudinea manifestată în şedinţa CPEx demonstrează iresponsabilitate împinsă până la cinism a conducerii comuniste din acea vreme. Nu suntem în posesia unor informaţii care să ateste că întârzierea luării deciziilor necesare a avut la bază o comandă politică sau s-a datorat pur şi simplu incompetenţei «marelui conducător»“.
Această declaraţie aparţine lui Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi lui Valică Gorea, preşedintele Agenţiei Nucleare Române (ANR), care au studiat pentru Cotidianul parametrii radiaţiilor vehiculaţi în şedinţa CPEx din 1 mai 1986.
Biro şi Gorea afirmă că liderii comunişti au ascuns adevărul populaţiei „periclitând astfel acţiunea de distribuire de pastile de iodură de potasiu în timp util“. Părerea celor doi specialişti este ca atunci când Partidul a luat decizia de a împărţi pastile de iodură era deja târziu, „efectul protector al acestora fiind drastic diminuat“.
„Pastile“ despre radiaţii
Informarea publicului despre nivelul ridicat de radiaţii la noi în ţară s-a făcut sub forma unor „pastile“ de text, rătăcite prin paginile oficiosului PCR, „Scânteia“, şi în celelalte ziare controlate de partid.
În aceste texte nu erau menţionate nici nivelurile de radioactivitate la care se ajunsese în zone precum cea a Iaşiului, nici că se depăşise pragul de alarmare. După 2 mai, oamenilor le era recomandat în aceste „anunţuri“ vagi să spele bine fructele şi legumele sau să evite ieşirile copiilor în spaţii largi.
Fiecare anunţ menţiona, fără alte detalii, că radiaţiile sunt în scădere. Pe 1 mai, la cinci zile de la accident, când norul radioactiv ajungea în România, ziare precum „Scânteia“ sau „România liberă“ de atunci publicau următorul text, cu titlul: „De la comandamentul central de supraveghere şi control al calităţii mediului înconjurător“ undeva pe penultima pagină: „În legătură cu avaria produsă la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din URSS, staţiile şi laboratoarele din reţeaua naţională de control al radioactivităţii mediului înconjurător care desfăşoară o activitate permanentă de măsurare şi supraveghere a nivelului radioactivităţii aerului, apei şi solului din ţara noastră nu au constatat nici o creştere a acestor niveluri care se situează în limitele normale“.
Alte informaţii despre Cernobîl le-au fost date românilor prin ştiri de pe agenţii, în care era specificat că informaţiile survenite de pe alte agenţii străine cum că avaria de la centrală ar fi produs mii de victime sunt doar minciuni.
*Sursa video: Institut de Radioprotection et de Sûreté Nucléaire (IRSN) din Franta.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
18 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
EXCLUSIV
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".













