Login Inregistrare ca membru
Joi, 24 Mai 2012, 11:10
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Cât s-a restructurat de fapt sectorul privat?
Sectorul privat este dat drept exemplu de restructurare rapidă şi eficientă în economie, iar sectorul public este îndemnat să-i urmeze exemplul. Las la o parte că exprimarea de ansamblu „sectorul privat“ poate ascunde multe poveşti diferite, punând la grămadă microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi corporaţii transnaţionale, investitori români şi străini, firme privatizate sau investiţii pe loc gol. Dar cât de mult s-a restructurat cu adevărat sectorul privat?
Pentru început, să recunoaştem că sectorul privat ne-a băgat în criză. Consumul privat a fost cel care a crescut exagerat de mult, finanţat prin creşterea datoriei private externe şi interne. Anumite sectoare ale economiei sunt supra-îndatorate, în special comerţul şi construcţiile - deloc întâmplător acestea sunt şi sectoarele care au cunoscut cele mai rapide rate de creştere şi au tras după ele PIB-ul în ultimii cinci-şase ani înainte de criză. În plus, primele 20 de companii private încheiaseră anul 2008 cu datorii cumulate de 8,3 miliarde de euro. Deci, şi economic, şi moral era firesc ca primele restructurări să apară în sectorul privat - pentru că acesta era mai îndatorat.
Cine a iniţiat restructurarea sectorului privat? Sectorul privat însuşi, dându-şi seama că, în multe cazuri, operează cu un model de business nesustenabil? Nicidecum - condiţiile nefavorabile ale pieţei au pus presiune pe importatori prin reducerea consumului intern şi pe exportatori prin reducerea cererii externe.
Cum s-a restructurat sectorul privat? Principala măsură a fost reducerea costurilor, în special cu personalul. Adică au închis fabrici şi au dat oameni afară (200.000 de şomeri în prima jumătate a anului proveniţi din sectorul privat) sau i-au obligat să intre în concedii fără plată, fără menajamentele statului, pentru că sindicatele sunt mult mai slabe în sectorul privat decât în sectorul public. Să angajezi la bine şi să dai afară la rău nu cere multă ştiinţă - este cam acelaşi tip de management din sectorul public. Este politica prociclică pentru care este criticat şi sectorul public. Aceasta nu este restructurare, ci adaptare defensivă. Este evident că restructurarea sectorului privat din România sub spectrul crizei intră în categoria reducerilor de costuri fără inovarea unor noi produse şi fără schimbări în cultura organizaţională. Responsabilitatea socială corporatistă, mult vânturată în ultimii ani, nu înseamnă însă nişte sponsorizări sau acte de caritate, ci în primul rând înseamnă păstrarea locurilor de muncă în criză. Aşa ajuţi comunitatea.
Mai mult decât atât, creşterea profiturilor în plină criză nu este un semn de restructurare, ci este jecmăneală curată şi dovada lipsei de concurenţă.
Lăsaţi-o, vă rog, mai încet şi cu argumentul că nu au fost falimente răsunătoare în mediul privat, ceea ce ar trebui interpretat drept o dovadă a succesului restructurării sectorului privat. În primul rând că nu este adevărat - sunt zeci de mii de falimente în rândul micilor întreprinzători.
În al doilea rând, băncile păsuiesc unele firme ca să nu înregistreze pierderile în contabilitate. Alţii nu sunt lăsaţi să moară din considerente sociale şi de rol în economie. Pe alţii îi salvează nişte contracte cu statul. Nu puţini sunt cei care au trecut în economia subterană. Oricum, numărul falimentelor din economie va creşte şi trebuie să adăugăm aici şi abandonarea unor proiecte de investiţii, care sunt tot un fel de falimente înainte de a începe.
Dacă sectorul privat s-a restructurat într-adevăr, atunci de ce mai suntem în criză? Sectorul privat are 70% din economie, de ce aşteptăm tot de la stat ieşirea din criză? Răspunsul este simplu: aşa-zisa restructurare a sectorului privat nu este suficientă pentru a depăşi criza. Reducerea costurilor este în regulă (preţurile n-am văzut totuşi să se reducă în mod corespunzător), dar o adaptare defensivă în aşteptarea unor vremuri mai bune nu va revigora piaţa şi nici nu aduce inovaţii de produs.
Ca şi sectorului public, sectorului privat îi lipseşte de multe ori viziunea, fiind orientat către maximizarea profitului pe termen scurt. O să cred că s-a restructurat sistemul privat când o să văd pe unul dintre marii investitori privaţi sau un CEO admiţând că au făcut greşeli şi s-au supraîndatorat, ori au avut un plan de afaceri nerealist. Guvernul, cu toate păcatele lui, admite măcar că fostul guvern a greşit (fireşte, ar fi prea mult să cerem oricărui guvern în funcţie să recunoască propriile greşeli). Dar sistemul public este ineficient - aflăm asta în fiecare zi din surse oficiale. În schimb, reprezentanţii sectorului privat au susţinut că sectorul privat era eficient şi înainte de criză şi că s-a restructurat primul în criză. Dacă era aşa de eficient înainte, de ce a mai avut nevoie de restructurare?
Până la urmă, pentru cine a făcut statul împrumutul cu FMI? Pentru datoria publică externă de 11% din PIB sau pentru datoria privată externă şi internă de 58% din PIB la sfârşitul lui 2008? Am înţeles că unul dintre motive a fost şi menţinerea cursului de schimb, dar sistemul privat supraîndatorat ar fi avut şi el enorm de pierdut la o depreciere severă a cursului.
Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar sectorul privat în ansamblu nu e cu mult mai breaz decât sistemul public. Şi într-o parte, şi în alta sunt oameni care îşi fac bine şi onest meseria. Şi într-o parte şi în alta sunt şefi cu salarii nejustificat de mari. Şi într-o parte şi în alta este corupţie - pentru că şi în sistemul privat ajung mulţi bani publici tentanţi. Nu cred că este bine să încurajăm antagonismul dintre grupuri sociale, dintre clase. Cei care opun angajaţii de la stat angajaţilor de la privaţi riscă să îi dea dreptate lui Marx, fără să îl fi citit probabil. Este nevoie de mai multă moderaţie şi din partea sectorului privat - nu s-a restructurat, ci doar s-a adaptat prin reducerea costurilor în aşteptarea reluării creşterii economice prin investiţii publice. Nu e nimeni perfect în România - nici măcar sectorul privat.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
12 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
EDITORIALISTI
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".













