Deficitul de cont creste, dar inca ne mai salveaza banii trimisi de romanii din strainatate. Se poate insa si invers: "capsunarii altora" au scos din Romania 1,2 miliarde de euro.
Deficitul de cont curent al balantei de plati (diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta), unul dintre cele mai importante dezechilibre macroeconomice ale Romaniei, a crescut, anul trecut, comparativ cu 2006, cu 66,1%. Deficitul a ajuns la 16,87 miliarde de euro, adica 14,3% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2007, potrivit datelor publicate joi de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Publicitate
Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale: importurile au depasit exporturile cu 17,58 miliarde de euro, suma fiind mai mare cu 49,6% fata de anul 2006. Transferurile curente, adica banii veniti din strainatate si intrati in conturile din bancile romanesti, au avut, si in acest an, cea mai mare influenta pozitiva, soldul intrari/iesiri fiind, la acest capitol, de 4,85 miliarde de euro. Numiti popular "banii trimisi de capsunari", sumele repatriate de romanii din strainatate au atenuat semnificativ din deficit.
Soldul pozitiv al anului 2007, de 4,853 miliarde de euro, este aproximativ identic cu cel inregistrat anul trecut - 4,854 miliarde de euro. Diferenta mare apare insa cantitativ la intrari: 7,16 miliarde de euro au trimis acasa in 2007 romanii, fata de doar 5,53 miliarde in 2006 (diferenta e de circa 30% - circa 1,6 miliarde de euro). Plusul este important: in 2007, Romania a trebuit sa plateasca, pentru prima data in istoria sa, contributia la bugetul UE, adica circa 1,1 miliarde de euro.
Din pacate insa pentru balanta de plati a tarii, si din Romania incep sa fie transferati bani in strainatate. In 2006, iesirile au consemnat 692 de milioane de euro, iar in 2007, 2,3 miliarde. Scazind din aceasta ultima suma cele 1,1 miliarde - contributia noastra la bugetul UE -, inseamna ca si "capsunarii altora" care muncesc in Romania au trimis in tarile lor 1,2 miliarde de euro. Adica de aproape doua ori mai mult decit in 2006.
Capsunarii au dus la cresterea inflatiei. Pentru ca banii trimisi de ei in tara sunt bani fara acoperire in marfuri si servicii. O economie sanatoasa nu se cladeste pe bani trimisi de pomana, in special cand sunt folositi pentru consum, nu pentru investitii, asa cum sunt folositi banii capsunarilor.
Ham ham: poti sa explici cum ai ajuns la concluzia ca banii capsunarilor ar fi cumva 'ne-acoperiti' in marfuri sau servicii? Nu sint acesti bani o plata pentru munca prestata? Nu sint ei plata facuta de diversi straini pentru forta de munca pe care romanii au exportat-o acolo, la fel cum banii iesiti din Romania inspre casele 'capsunarilor altora' sint plata facuta de diversi romani pentru forta de munca importata? Ce nu-i acoperit aici, ca nu pricep?
se vede ca sunteti un ziar din bucuresti,"capsunari"incercati sa folositi alt termen ex.emigrant.din pacate efectul nociv al acestui oras se manifesta si la cei ce au mai mult de 12 clase. abia astept regionalizare romaniei
Cat de cretina poate fi expresia ata de capsunar... E manelistica, jignitoare, telenovelistica si lipsita de orice bun simt... de fapt de ce ma mir, e tipic romaneasca
rasa voastra de mitici...
capsunarii tin tara asta in spate ca sa puteti voi sa aruncati cu banii pe fereastra la bucuresti si voi nu aveti pic de respect...capsunarii aia sunt cu mainile batatorite de munca ratatilor
Banuiesc ca nu sunteti economist. Banii trimisi de romanii care muncesc in strainatate sunt cei mai curati bani care ajung pe piata in RO. Ei nu sunt lei si nu scad puterea de cumparare a leului, cel mult o cresc. Sa vedeti atunci inflatie, cand nu vor mai intra euroii de pe urma exportului fortei de munca.
ma bag si eu in discutie ca mararu'n ciorba
inflatia este generata de masa monetara excedenta pe piata care nu are un suport macro-economic real. ex: statul emite moneda fara nici un suport real economic (gasit aur/extragere de materii prime)
veniturile din exteriorul tarii se transforma in rezerva valutara si, in mod normal, nu intra in calculul inflatiei atata timp cit statul nu emite moneda noua pentru a cumpara de la cetateni acest moneda straina intrata in tara).
ca vrem sau nu sa credem intrarea de capital cistigat de rominii de afara, in conditii de masa monetara nationala constanta nu face decit sa o intareasca pe cea din urma.
intrebarea pe care siau puso unii din voi e de ce nu creste leul prea tare. raspunsul e relativ simplu: desi intra o gramada de bani din ro. continua sa se scoata o alta gramada de bani. cum? pai mai avem noi vreo companie romineasca mare? am cam vindut totul la straini deci, implicit, tot ce cumparam in lei in tara pleaca pina la urma, din nou, afara.
ex. gigel a facut 100 euro in italia la spalat parbrize. vine in tara si se duce la carrefour sa-si ia ciubote si chiloti. ciubote = 50 euro + 5 perechi de chiloti a 5 euro => total 75 euro. acum ca iau mai ramas bani se duce la mcdonalds si face cinste la prieteni de 25 euro.
toate bune si frumoase dar ciubote = made in italy; chiloti = made in china iar mcdonalds = made dracu stie unde. deci din 100euro vreo 60% (estimez eu) pleaca inapoi afara pt cost productie & profit, in tara raminind doar tva (care se duce la bastani) si banii de salarii/alte cheltuieli
de fapt tot ce-am scris mai sus se aplica la nivel macro-economic la intreaga europa. cum credeti ca functioneaza uniunea europeana? de ce guvernul frantei de ex ar fi el dispus sa dea ro 5 miliarde euro pt investitii? pt ca aia 5 miliarde se intorc tot la firmele lor care vin sa faca lucrarile/exporta in ro etc.
ma rog, sper sa fi fost coerent
strainul suparat de un vacar de la cotidianul15-Feb-2008 09:55
mihai nicut.te-as desemna prostalaul anului.capsunari....nenea mihai capsunar te numesti tu...si sti de ce? pentru ca ai creier de dimensiunea unei capsuni.noi cei ce suntem in strainatate ne numim muncitori care salveaza familiile ramase in tara...familii care sunt furate in continuare de cei pe care tu ii saruti in fund zi de zi....felul tau de a numi conpatriotii tai care muncesc in strainatate...asa cum ii numeste creierul tau ala minuscul da de inteles ca esti al naibi de bun la curatatul rahatului de sub coada vacilor.pleaca naibi de la acest cotidian
In categoria "capsunarilor" intra si lucratorii in constructii, softistii, marinarii(inca mai sunt destui, nu au devenit toti presedinti...), cei care muncesc in industria hoteliera(foarte multi!), petrolistii(Golf, Marea Nordului, Golful Mexic...), aviatorii si echipajele de bord,sportivii(cei ca Mutu, care trimit mai multi bani in tara decat toti culegatorii de capsune din Spania...),profesorii, doctorii, ziaristii romani din strainatate?
Nea Mihai, eu lucrez in strainatate si trimit bani in tara si, din partea "capsunarilor" din Golf, o sa-ti facem cadou o limuzina Audi Zeis cu clima bizonica...ca sa moara "prietenii" tai de ciuda ca ce mare ziarist ai ajuns!
Salam Aleicum!
CE 7 MILIARDE de EURO SUNT BANI? "BAIETI DESTEPTI"
IMBARLIGATI CU "BAIETI de BAIETI" DIN CONDUCEREA ROMANIEI PAPA 7 MILIARDE de EURO RAPID.NISTE LICITATII, MAI VREO OBLIGATIUNE, UN SMEN, UN COMISON, O "MATUSICA" TAMARA, ACTIUNI PE LA FONDUL PROPRIETATEA(UN FEL DE F.N.I.-C.E.C.) SI GATA BANI.
Nu inteleg de ce guvernatorul bancii nationale , unii guvernanti si comentatori i mingie pe cap pe capsunari(pe primii i nţeleg pentru că le salvează pielea pentru că nu au soluţii - nu sunt n stare să găsească soluţii administrative si economice pentru echilibrarea balanţei de plăţi). Banii care i aduc "căpşunarii" i cheltuiec tot ei n ţară pentru a cumpăra importuri (pentru că marea majoritate a materialelor şi aparaturii este din import s-au produsă de firme multinaţionale care şi transferă profiturile n străinătate). Singura contribuţie a acestora este explozia preţurilor n ţară, suportată de localnici, care trebuie să suporte salarii de mizerie şi să plătească impozite ,din care statul plăteşte armata de funcţionari incompetenţi şi aroganţi, armata de profesori care deviază nvăţămntul ntr-o direcţie care nu are nimic de aface cu realitatea (ce le trebuie căpşunarilor calculatoare şi algebră superioară şi să nveţe 9 clase sau să facă liceul pnă la 20 ani, cnd la căpşuni sau n construcţii se cştigă mult mai bine dect majoritatea celor care şi tocesc coatele pe bănci pna la 25-27 de ani, fără perspectiva găsirii unui serviciu după absolvire plătit la nivelul căpşunarilor, apelnd la bunăvoinţa unor aşa zişi patroni sau administratori semianalfabeţi), armata de militari şi poliţişti care nu apără pe nimeni, armatele de judecători, procurori şi avocaţi.
"Căpşunarii" contribuie foarte puţin la efortul bugetar, ba mai mult Statul le nteţine şi copii prin alocaţii, plata scolii şi alte facilit&
Nu s-ar putea sa renuntati la termenul asta idiot pe care il folosesc toti ziaristii? Ati luat un rahat in gura si nu ii mai dati drumul.
pentru ceilalti care scriu aici si folosesc termeni ca "mitici" ,"sudisti" , am o intrebare: unde este bunul simt ardelenesc sau banatean? A murit cumva? Va innebuneste asa tare ura incat uitati ca suntem cu totii romani? Dece oare trebuie sa fim atat de rai?
Subiectul asta are priza mare la ziaristi. Insistati sa prezentati banii intrati in Romania prin banci ca bani trimisi de Romanii emigranti. Nota de senzational va intuneca orice bruma de logica care ar trebui sa o aveti. In primul rand ar trebui sa intelegeti ca cei mai multi romani din strainatate nu trimit bani in tara prin banci odata din cauza comisionelor de transfer si in al doilea rand din cauza ca cel ce i-ar primi ar trebui sa aiba un cont in banca (de preferat in valuta respectiva pentru a-i nu fi convertiti in RON). In al doilea rand ar trebui sa aplicati un minim de logica si de exemplu sa impartiti suma aceasta fabuloasa la numarul de Romani emigranti. Dar acesti Romani emigranti sunt de 2 tipuri: unii stabiliti cu tot cu familie in strainatate care daca trimit bani o fac parintilor sa ii ajute dar aceste sume va pot spune ca nu depasesc 1000 de dolari pe an. Apoi mai avem Romanii emigranti care isi au familia in tara si care probabil isi trimit mai toate economiile in tara. Dar problema este cat pot trimite acestia in tara avand in vedere ca majoritatea au salarii minime si mai trebuie sa si supravietuiasca acolo unde traiesc.
In al treilea rand, daca gresiti crezand ca Romanii obisnuiti trimit bani prin banci, sunteti total obtuzi in a NU intelege ca prin banci se transfera bani de catre companii in primul rand.
hotarit lucru ca presa din tara e constata. DAca cei din tara ii numesc pe cei plecati capsunari de ce sa ne mai miram ca francezii, italienii sau spanioliine trateazza cum ne trateaza. Am 2 pusti care m-au intrebat de ce voi ne numiti asa pe noi cei care am plecat. Capsunari sunt multi informaticieni, medici, ingineri, economisti. Probabil ca nu se vor mai intoarce in tara niciodata pentru a nu auzi pe la spate.Asta e un fost capsunar s- aintors ca nu l-au mai tinut aia de acola.
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Patruns la nivel national prin intermediul unui MasterFrancizat incepand cu anul 2002, LMI ofera companiilor nationale o gama variata de produse:
programe de dezvoltare si coaching ("Effective Personal Productivity"; "Effective Personal Leadership"; "Effective Motivational Leadership"; "Str [detalii]
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".