Home » Arte & Popcult » Carte » Călătorie în lumea cărţilor: Geografii imaginare

Călătorie în lumea cărţilor: Geografii imaginare

03 Dec 2009 Magdalena Popa Buluc | 0 comentarii | 1952 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Deşi porţile Târgului Gaudeamus s-au închis de câteva zile, să poposim totuşi, într-o primă fază, în acest univers fascinant al cărţilor, spicuind dintre titlurile incitante oferite de mai multe edituri, unele premiate, altele la început de drum. O invitaţie la lectură.
 
Vertigo. Lista infinita, unul dintre cele mai atragatoare titluri de la Gaudeamus
Cărţile Editurii RAO s-au aflat în topul preferinţelor cititorilor, şi de această dată, la Târgul de Carte Gaudeamus. Splendidul volum „Vertigo. Lista infinită“ de Umberto Eco (traducere de Oana Sălişteanu) dovedeşte bogăţia infinită a enumerărilor din istoria seculară a literaturii, de la Hesiod la Joyce, de la Iezechiel la Gadda. Adesea sunt întocmite liste doar de dragul înşiruirii, al muzicalităţii sau chiar dintr-o plăcere ameţitoare de a reuni elemente lipsite de o legătură specifică. Cititorul va regăsi în aceste pagini o succesiune de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului, de la imaginea vizuală la povestirea prin cuvinte, de la toposul inexprimabilului, care se regăseşte la Homer, dar şi la Vergiliu sau la Ovidiu, la nesfârşita diversitate a obiectelor. Iezechiel înşiră multe proprietăţi pentru a sugera cât de măreaţă era Cetatea Tirului, Sidonius Apollinaris enumeră clădiri şi pieţe pentru a vorbi despre frumuseţea oraşului Narbona, Dickens se străduieşte să scoată la iveală locuri pe care ceaţa Londrei le ţine mai tot timpul ascunse, Proust evocă oraşele copilăriei. O altă ameţitoare listă de locuri este concepută de Joyce, iar Borges, printr-o enumerare neîncheiată de locuri, de persoane şi de apariţii neliniştitoare, înfăţişează întregul univers al inefabilului. Catalogul unui muzeu cuprinde în mod necesar o listă infinită. Émil Zola compune o listă halucinantă de flori, de la trandafiri la crini, de la violetele atinse de muşchi la verbinele care răspândeau parfumul proaspăt al unui sărut sau la chiparoasele care emanau aroma unei voluptăţi mortale, de la cortegii de maci la anemonele triste... Un număr impresionant de reproduceri după opere semnate de maeştri ai tuturor timpurilor se adaugă fanteziei scriitorilor. O antologie care ne face să percepem graniţele neclare dintre ficţiune şi realitate, provocate de toate combinaţiile posibile.

„Stâlpii Pământului“, de Ken Follet (în traducerea Andreei Şeler), „o saga istorică impresionantă“, cum nota cronicarul de la „Times“, vorbeşte despre epoca Războiului Civil, a foametei şi a luptelor religioase. Pe acest fundal vieţile se împletesc, cea a lui Philip, stareţul devotat şi inventiv care-şi doreşte să înalţe cea mai mare catedrală gotică din lume, cea a lui Tom, zidarul devenit arhitect şi cea a misterioasei Lady Ariene. O uluitoare epopee a ambiţiilor, anarhiei şi puterii absolute, desfăşurată pe fundalul evenimentelor tulburi din Anglia secolului al XII-lea. O poveste despre iubire şi ură, loialitate şi trădare, speranţă şi disperare.

Scriitoarea Edmonde Charles-Roux creionează în „Coco Chanel“ (traducere de Ileana Cantuniari) portretul unei femei celebre, în afara tiparelor, o persoană nesupusă normelor într-o societate conformistă. O femeie independentă, ambiţioasă, sigură de destinul ei ieşit din comun, a cărei viaţă se confundă cu istoria culturală a perioadei interbelice: Cocteau, Picasso, Max Jacob, Misia Sert, prietena dintotdeauna, Diaghilev, Stravinski. Această biografie a stat la baza filmului „Coco Chanel“, cu Audrey Tautou în rolul titular.

„Marian Nazat e un martor care nu se plictiseşte. Nu e de mirare că nici cartea sa nu plictiseşte. Dimpotrivă, ne invită, cu casantă luciditate, să privim anormalităţile (şi câte sunt!), cu o normală îngrijorare“, nota Octavian Paler. În volumul „România târâş. Ţara deznădejdilor amorţite“, ţara lui Ion Târâş, românul anonim, „românul cu identitate tulbure şi de împrumut, niciodată definitivă“, autorul, un excelent publicist, ne invită să privim istoria zbuciumată a ultimilor doi ani, într-un spaţiu al deznădejdii, al băşcăliei, al resemnării, al canibalismului mediatic, al şuieratului calomniei. Îl ştiam din pamfletele de o acută incisivitate, din stilul său fără ornamente, cutremurător prin directeţe şi adevăr. Aciditatea se îmbină cu umorul în descrierea tarelor societăţii actuale, de la corupţie la tribulaţiile justiţiei, de la Dorel, „brandul nostru de ţară, multiplicat naţional până la saturaţie. Dorel e oriunde, e românul sadea, care, pe o sticlă de rachiu, îşi vinde oricui votul“, la politicieni şi la şeful statului: „Preşedintele nu e omul armoniei, al negocierii în folosul stabilităţii politice şi instituţionale, îi lipseşte răbdarea de a construi, dar e amorezul şoltic al zâzaniei şi dezordinii. Rămâne un excelent candidat pentru democraţiile stradale şi atât. Bun să absoarbă sufragiile, nu să-şi exercite olimpian râvnita putere. România de mâine, cred eu, visează la alt tip de preşedinte“.

Cărţi interesante şi atractive şi la Editura Litera. „Muzeul Muzeelor“ (traducerea: Raluca Niţă) propune un parcurs imaginar, capabil să cuprindă opere care, în realitate, se găsesc la mii de kilometri unele de altele, să sugereze comparaţii şi să găsească asemănări între tablouri aparţinând aceluiaşi autor sau între stiluri, curente, şcoli şi artişti diferiţi. „Muzeul Muzeelor“ reuneşte cele mai prestigioase muzee ale lumii, cu colecţiile lor, dar şi o selecţie de capodopere, de la Cimabue la Warhol: şase sute de lucrări care au marcat profund istoria artei occidentale. În această panoramă artistică ideală, Madonele lui Antonello da Messina şi ale lui Rafael intră în dialog cu cele create de Leonardo şi de Bellini, iar Venerele lui Botticelli şi Tizian, ca şi nudurile lui Rubens fac cu ochiul, şăgalnic, către Maja lui Goya sau Olympia lui Manet. Să ne imaginăm firul subtil care leagă într-o modernitate absolută portretele lui Dürer şi pe cele ale lui Rembrandt, Velasquez şi Goya, să dăm clasicismului francez al lui Poussin şi Lorraine posibilitatea de a se însoţi cu perioada neoclasică a lui David şi Canova, să recunoaştem influenţa decisivă a lui Cezanne asupra lui Picasso şi asupra picturii secolului XX.

Enciclopedia concisă „Britannica“, cartea de căpătâi a enciclopediştilor anglo-saxoni, este o premieră absolută pe piaţa noastră. 28.000 de articole scrupulos documentate, hărţile şi planşele detaliate, informaţiile de ultimă oră, referitoare la nenumăratele domenii ale cunoaşterii o recomandă pentru cei cărora dorinţa de informare le este motorul existenţei, dar şi pentru cei care au nevoie de date precise despre diversele aspecte ale vieţii.

„Ghidului călătorului. Europa“ de Mike Gerard (traducere Gabriel Florin Drăghici şi Cristina Tache) vă poartă printre cele mai frumoase 50 de locuri ale continentului, vă îndeamnă să vizitaţi castele, catedrale, dar şi situri naturale de mare frumuseţe, să descoperiţi amprenta secolelor de cultură, să vă răsfăţaţi în viile din regiunea Bordeaux, în distileriile scoţiene, în bodegile cu vin de Xeres din Jerez, să admiraţi Tower Bidge din Londra, să vă bucuraţi copilăreşte în Laponia lui Moş Crăciun, să vă plimbaţi în impunătoarele fiorduri de pe coasta de vest a Norvegiei, să poposiţi pe tărâmul soarelui la miezul nopţii într-una din ultimele zone de sălbăticie autentică din interiorul Cercului Arctic. Opriţi-vă şi în ţara celor 1.000 de insule şi insuliţe croate, dar şi la Atena, locul naşterii democraţiei europene pentru a-i admira epoca de aur, şi în Italia Renaşterii sau pe minunatele poduri ale Senei şi în Barcelona lui Gaudi, ori în Viena, capitala imperiilor, oraşul lui Strauss şi al lui Freud. Şi pentru că tot suntem la ora călătoriilor, răsfăţaţi-vă cu albumul „Arhitectura. O istorie vizuală“, o incursiune cronologică prin cele zece epoci fundamentale ale istoriei arhitecturii, de la marile Piramide la templele antice, de la catedralele gotice şi renascentiste la zgârie-norii contemporani...

Creată din dorinţa de a da o dimensiune cultă, autentică şi inedită romanului de suspans, tânăra Editură „Noaptea Albă“ vă propune incursiuni fascinante într-o atmosferă în care timpul şi spaţiul vibrează tulburător în lumina unor autori de excelenţă. Best-seller-ul „Enigma Daliei Negre“, de Steve Hodel, este romanul de referinţă, în care realitatea hollywoodiană depăşeşte ficţiunea şi mitul născut din obsesia celei mai senzaţionale crime nerezolvate a secolului XX şi se transformă într-o anchetă cu un final bulversant. „O lectură obligatorie“, titra „New York Post“, iar cronicarul de la Seattle Weekly comenta: „O combinaţie între «Hannibal Lecter», «L.A. Confidential» şi «China Town», dar nici măcar această prezentare hollywoodiană nu-i cuprinde toate calităţile“. O Mona Lisa postbelică. O chintesenţă a oraşului Los Angeles. O sirenă, o zeiţă ambiguă. Un trup fără viaţă găsit pe un teren viran şi numit «Dalia Neagr㻓. Cu „Poetul“, Michael Connely, maestrul incontestabil al thrillerului, reuşeşte cu brio să ne transporte „dincolo de spaţiu... dincolo de timp“, într-o aventură pasionantă şi tulburătoare.

Editura Noi impresionează prin două volume recent tipărite: „Regina Maria şi America“, de istoricul şi criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu, şi „Artă, Stil, Costum“, de profesorul de istoria artei Adina Nanu. În primul volum, autorul narează vizita Reginei Maria în SUA şi Canada, care a făcut senzaţie în epocă. Regina îşi impresionase gazdele, dincolo de frumuseţea şi eleganţa ei, prin cultură. Autorul face o prezentare a notelor memorialistice ţinute de suverană în timpul voiajului. Din paginile jurnalului Regina se dezvăluie a fi foarte feminină, nu-şi disimulează dragostea pentru bijuterii, pentru toaletele rafinate (realizate la Casa Patou din Paris), dovedind prin ştiinţa alegerii ţinutelor o desăvârşită pricepere diplomatică, această călătorie având drept scop „aşezarea României pe harta lumii“.

Istoricul de artă Adina Nanu integrează costumul în artele decorative, purtându-ne cu eleganţă prin diferitele stiluri, din preistorie şi antichitate, trecând din Grecia elenistică, prin India, Roma, ţinuturile popoarelor de stepă, prin Imperiul Bizantin, prin România şi Rusia până la Imperiul Otoman, poposind în epoca Renaşterii şi ajungând în secolul XX, de la linia serpentinată Art Nouveau la cea dreaptă, Modern Style, de la rochia-sac şi pălăria-lighean la „băietana“ în stil cubist, ajungând până la „new look“-ul rock’n roll-ilor şi hippiştilor. Descoperim în volum idealul de frumuseţe al fiecărui loc şi fiecărui timp, linia generală a veşmintelor şi accesoriile eleganţei, cum ar fi cele ieşite din jocul fanteziei, cu coafele în formă de fluture, mâneci înaripate, trene în coadă de păun, bijuterii emailate în nuanţele florilor, din perioada gotică a lumii burgunde, ca şi sugestiile senzoriale ale materialelor. Ştefan cel Mare era înfăţişat în miniatura Evangheliarului de la Humor, înveşmântat ca şi florentinii pictaţi de Ucello sau de Mantegna, îmbrăcat într-un ansamblu din catifea vişinie veneţiană, cu haina scurtă, fără mâneci, larg răscroită şi bordată cu blană albă. Cartea urmăreşte, cu acribie ştiinţifică, corespondenţele formelor şi materialelor vestimentare de-a lungul Europei şi lumii.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CARTE
 
CELE MAI