Home » Arte & Popcult » Arte Vizuale » Bucureştenii s-au călcat în picioare la Noaptea Muzeelor

Bucureştenii s-au călcat în picioare la Noaptea Muzeelor

17 Mai 2009 Andra Matzal | 1 comentarii | 1446 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Fie că a fost vorba de concerte de muzică clasică, de shaorma pe fundal Voltaj sau de expoziţii de artă contemporană, mii de oameni au stat ore-n şir la coadă în faţa muzeelor care au sărbătorit Noaptea Albă
 
Noaptea muzeelor
Linia specială RATB pentru Noaptea Muzeelor s-a dovedit o iniţiativă mai degrabă simbolică.
Aflată deja la a cincea ediţie, Noaptea Muzeelor, la care anul acesta au participat unsprezece instituţii din Capitală, a impus deja o tradiţie: statul la coadă. Deşi în mod normal un bilet la Muzeul Naţional de Istorie, de pildă, costă 7 lei, pensionarii, elevii şi studenţii având o reducere de 5 lei, cele mai multe dintre muzeele bucureştene sunt, în cea mai mare parte a anului, pustii, lucru demonstrat şi de atmosfera prăfuită, greu respirabilă, de care au avut parte miile de bucureşteni în cea mai mare parte a pelerinajului din noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mamă soacră, dacă tot e gratis, de ce să nu mă duc?”, îşi explica, retoric, un domn motivul care l-a făcut să bată la picior axa care lega Muzeul de Geologie şi Muzeul de Artă Contemporană.

Trecând de ofertele propriu-zise ale muzeelor participante la acest eveniment, principiul „e gratis, de ce nu?” a avut un rol decisiv, atâta vreme cât cozile nu ţineau neapărat cont de ceea ce rezervau programele. La Muzeul de Geologie, de pildă, imediat după deschidere, sălile de expoziţie erau arhipline, iar tarabele unde se vindeau bijuterii sau „pietre care protejează împotriva radiaţiilor GSM” erau luate cu asalt. Conceput ca o Noapte Dobrogeană, programul de la Geologie nu şi-a susţinut decât într-o mică parte specificul: dacă organizatorii anunţau expoziţii culinare tipic turceşti, lipoveneşti şi aromâne, la faţa locului nu aveai să găseşti decât nişte meşteri shaormari, care se bucurau de un real succes, în timp ce pe treptele muzeului o fetiţă ne asigura, prin intermediul playbackului, că „Sunt cuminte, am şi minte”. Luaţi pe sus de aburii valului de sărbătoare, cei de la Muzeul de Geologie nu s-au rezumat să-şi împărtăşească bucuria în incintă, asigurându-le un „soundtrack” zgomotos şi celor care încercau vizavi, la Muzeul Ţăranului Român, să urmărească peliculele din Festivalul European de Film şi alternând momentele festiviste cu intermezzi colorate, de la manele la Voltaj.

La Muzeul Naţional „George Enescu” se strânseseră, probabil, mai mulţi spectatori decât văd adunat sălile muzeului într-un an. Concertele de muzică clasică, derulate inspirat în Grădina Casei Enescu, au avut parte de spectatori de toate vârstele şi orientările culturale, astfel încât, la vreo două-trei ore de la începerea programului, pliantele de prezentare erau pe terminate. „Citiţi şi voi câte doi”, spunea, mai în glumă, mai în serios, unul dintre paznicii care împărţeau fluturaşi. Urmând traseul muzeelor de pe Calea Victoriei, ale cărei trotuare s-au dovedit neîncăpătoare pentru valurile de pelerini, găseai în faţa Muzeului Naţional de Artă (MNAR) o coadă care ieşea, în spirală, dincolo de porţile muzeului. Potrivit unui comunicat transmis de MNAR, în jur de 15.000 de oameni au călcat în noaptea de sâmbătă spre duminică pragul sălilor de expoziţie, unde îi aşteptau alte cozi, la fel de întortocheate, la demonstraţiile de pictopoezie şi la filmele mute ilustrate sonor live de ansamblul Einuiea.

În curtea MNAR, mulţi şi-au testat abilităţile de dadaişti, compunând ad-hoc poezii în stilul care i-a făcut celebri pe amfitrionii de la Cabaret Voltaire: extrăgând cuvinte decupate dintr-un joben şi folosindu-le apoi pentru a genera poeme.
Muzeul Naţional de Istorie, plin şi el ochi, şi-a aşteptat publicul, ca în fiecare an, cu ghizi îmbrăcaţi în costume de epocă, demonstraţii de luptă cu spada şi reconstituiri ale unor ritualuri cotidiene din perioada medievală. Muzeul Filateliei, deschis în aceeaşi clădire cu cel dedicat istoriei, n-a fost nici el exclus din traseul vizitatorilor, sertarele cu timbre fiind închise şi deschise de-atâtea ori încât să le ajungă până la următoarea Noapte Albă a muzeelor. Până şi Muzeul Militar Naţional, care, în condiţii normale, nu se înscrie în destinaţiile-vedetă ale bucureştenilor, a fost asaltat, highlightul serii fiind interioarele comuniste reconstruite pentru a pune în discuţie „Amprentele vieţii cotidiene în perioada comunistă. 1965-1989“, punctând 20 de ani de la revoluţie.

Se pare însă că arta, indiferent de genuri şi subgenuri, contemporană sau clasică, i-a atras însă cel mai mult pe amatorii de muzee vizitate pe timp de noapte, atâta vreme cât Muzeul Naţional de Artă a avut drept principal concurent, când vine vorba de lungimea şi densitatea cozilor, Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Acesta din urmă a repetat istoria de anul trecut, când mulţi s-au lăsat păgubaşi la vederea mulţimii strânse conştiincios în curtea Casei Poporului, dar a şi venit cu un antidot la fel de specific românesc pentru a face măcar câţiva oameni fericiţi: lista de invitaţi. Aşa se face că, dacă foloseai formula magică „Sunt pe listă”, drumul spre expoziţii, instalaţii şi party-ul de pe terasă avea mai multe şanse să ţi se deschidă.

Indiferent de resorturile care i-au făcut pe vizitatori să vină cu miile la cele unsprezece muzee, fie că s-a declanşat reflexul „gratis înseamnă bun”, fie că este vorba despre o tradiţie a evenimentului început în 2005, la care în fiecare an se raliază din ce în ce mai mulţi, Noaptea Muzeelor a schimbat fără îndoială pulsul Bucureştiului de weekend. Străzile din centru au fost inundate, însă la fel au fost, de pildă, şi coşurile de gunoi, devenite invizibile sub mormanele de consumabile aruncate. Publicul muzeelor a plecat acasă, ce-i drept, cu un plus la capitolul cunoştinţe generale, dar şi la cel de socializare, însă cu preţul unei înghesuieli care l-ar fi sabotat până şi pe cel mai conştiincios dintre vizitatorii hotărâţi să se concentreze la exponatele din faţa sa. „Mai mult de două muzee n-ai cum să faci, că nu mai înţelegi nimic. După aia nu mai ţii minte decât c-ai fost la muzeu, da’ nu mai ştii ce şi unde-ai văzut”, s-a pronunţat un tânăr care se odihnea pe scările Muzeului de Istorie înainte să-şi facă curaj şi să-şi urmeze traseul.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
victorg 18-Mai-2009 10:17
putina imaginatie, la dracu
Astept cu deosebit interes momentul in care un ziarist roman descriind un loc unde multi oameni stau la coada n-are sa mai foloseasca sintagma "s-au calcat in picioare".
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE VIZUALE
 
CELE MAI