Brandul României, căutări bezmetice de zeci de milioane de euro
Rating:
7 voturi
Toţi îl încep cu aceeaşi inocenţă, dar nimeni nu îi dă de capăt. Zămislirea lui a trecut prin chinurile facerii mai ceva ca mănăstirea meşterului Manole. De 19 ani încoace, încercările de zămislire a brandului s-au năruit îngropând sume uriaşe. Acum, ultima pe listă, Elena Udrea, vrea să arunce 75 de milioane de euro pe noul brand turistic şi pe promovarea lui.
Cazul Mailat, urmat de valul de violuri din Italia, comise de români şi reacţia antiromânească din Peninsulă au răscolit, însă, încă o dată, dorinţa oficialilor ca ţara să aibă o faţă de scos în lume, şi nu cea pe care o arată cu degetul politicienii şi presa italiană. Drept pentru care conducerea Ministerului Afacerilor Externe a reînviat ideea Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale de a ne lăuda în străinătate, în timp ce un alt minister se încăpăţânează, pe timp de criză, să îşi amplaseze trupele promoţionale în afara graniţelor, pentru România. E vorba de noul ministru al Turismului, Elena Udrea, care se gândeşte iar la Dracula, după ce, în 2008, fostul Minister al IMM-urilor, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberale anunţa 150 de milioane de euro pentru o campanie de promovare cu alură impresionantă.
Când consultantul britanic de marketing Simon Anholt scria că naţiunile pot deveni branduri, a stârnit supărarea academicienilor, dar şi interesul oficialilor, deşi despre imaginea naţională s-a vorbit cu mult înainte. “Un efect colateral este că multe ţări sunt confuze şi au idei multe şi diferite despre ce înseamnă brandingul. Unele ajung la rezultate foarte mici. Ele au cheltuit milioane de euro pentru a cumpăra spaţii la televiziuni ca CNN-ul, în mod inutil”, avertiza expertul, iar previziunile lui s-au împlinit cu pesimism cu tot în România.
Dracula, Fabricat în eterna şi fascinanta Românie
“În decembrie '89 a fost primul rebranding «recent» de ţară: întîi «gaura», apoi «fără stemă», un nou nume «Republica România», un nou imn”, pune începutul brandingului de ţară la locul lui, Şerban Alexandrescu, directorul de creaţie de la Headvertising. Zece ani mai târziu, producătorii locali au venit cu prima idee premeditată de branding pentru România.
În 2001, “Fabricat în România” voia să pună o ştampilă de calitate produselor româneşti. Patronii au contribuit cu milioanele, fără să primească nici o imagine dorită în schimb, după cum declarau chiar ei în 2005, când proiectul a dat faliment.
Între timp, au apărut şi strategiile de la centru. Albumul de promovare “Eterna şi fascinanta Românie” a costat statul 6 milioane de dolari, iar campania Ministerului Turismului, “România mereu surprinzătoare”, , realizată de Ogilvy&Mather în 2004, încă 1,7 milioane de dolari. Sloganul a fost anulat anul acesta de Richard Batchelor, şeful echipei de consultanţi internaţionali din cadrul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT): “«Simply Surprising» nu comunică esenţa României pentru potenţialii vizitatori”.
Prin urmare, Ministerul IMM-urilor, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberale şi-a propus să îl schimbe, anul trecut, când anunţau 150 milioane de euro, din fondurile UE şi bugetul de stat, pentru o campanie de promovare desfăşurată pe 20 de ani. Oficialii ministerului spuneau atunci că au aflat din studii că România nu are o imagine bine conturată ca destinaţie turistică şi, deci, dezvoltarea brandului turistic naţional reprezintă o prioritate. Obiectivele erau la fel de ambiţioase ca întotdeauna: până în 2016, România vrea 10 milioane de turişti străini anual, faţă de doar 6 milioane, cât a avut anul trecut anul trecut, iar brandul ar trebui să îi aducă din Austria, Italia, Franţa, SUA, Germania, Marea Britanie, dar şi din Ungaria sau Rusia, China şi Japonia.
“În luna octombrie a acestui an, ar trebui să facem recepţia brandului turistic internaţional”, a declarat pentru cotidianul.ro purtătorul de cuvânt al Ministerului Turismului, Ştefan Lungu. Fondurile comunitare, în valoare de 75 de milioane, sunt prevăzute pentru a fi cheltuite în următorii patru ani pentru promovarea turismului pe plan internaţional, precum şi pe plan intern. Primul pas către conceperea brandului este organizarea unei licitaţii pentru găsirea firmei care va contribui la promovarea ţării noastre. “Luna aceasta, sau cel mai târziu la începutul lunii aprilie, vom organiza licitaţia internaţională, în urma căreia va fi aleasă firma care se va ocupa de crearea brandului turistic internaţional”, a precizat Ştefan Lungu. După desemnarea firmei, timp de şase luni urmează să se facă cercetarea sociologică, care va contribui la conceperea branduului turistic internaţional. Printre condiţiile din caietul de sarcini al licitaţiei, cea mai importantă este aceea ca firma respectivă să mai fi făcut aşa ceva. “La licitaţie pot participa firme româneşti şi internaţionale, dar cu condiţia să mai fi făcut un brand turistic internaţional pentru o altă ţară”, a specificat Ştefan Lungu.
Totodată, ministrul Turismului, Elena Udrea, ar vrea să înceapă o campanie de promovare a mitului Dracula, eventual prin realizarea unui circuit tematic prin oraşele în care personajul a trecut: "Turismul ar putea veni cu o propunere de promovare a brandului Dracula. Acest produs trebuie promovat şi vândut pe piaţa turistică".
Fabulospirit: De la fabulos la fabulaţie nu e decât un pas
“Fabulospiritul”, anunţat cu surle, trâmbiţe şi controverse, a murit şi el, odată cu schimbarea miniştrilor de Externe. Când a preluat ştafeta de la Răzvan Ungureanu, Adrian Cioroianu a pus capăt ideii apărute în sânul Departamentului de comunicare al Ministerului Afacerilor Externe, la sfârşitul lui 2006. Campania era dirijată tot împotriva percepţiilor negative din ţările UE, iar planul ei s-a făcut după evaluarea imaginii României în unele state europene. MAE propunea două-trei milioane de euro pentru implementarea fabulospiritului, dar a rămas doar cu plata conceptului, adică 110.000 de euro pentru gav/Scholz&Friends, care au gândit fără licitaţie. “Doar ţările sărace mizează pe spirit. Pentru că nu au altceva. Dacă vii cu mesajul ăsta într-o ţară bogată, poate că vei câştiga simpatie, dar foamea nu-ţi va dispărea de pe chip”, comenta la acea vreme publicitarul Mihai Coliban. “Mie nu mi se pare că mâncatul de lebede în Viena şi furturile se contrazic cu spiritul sloganului. Nu cred că mesajul atenuează în nici un fel percepţia Uniunii. Adică, noi spunem ceva de genul: da, fură, dar vezi ce frumos au furat?”, spunea şi Bogdan Naumovici, directorul de creaţiei al grupului Leo Burnett. Ştefan Liuţe, Strategy Director Grapefruit, găseşte defectul în proba realităţii: “Experienţa interacţiunii cu România nu va confirma decât ocazional promisiunea făcută de mesaj. În plus, originile lui «fabulospirit» sunt ambivalente. De la fabulos la fabulaţie nu e decât un pas”. Fabulospiritul nu a trecut graniţele, până la urmă, ci a rămas subiect de glume şi vorbă de folclor în România.
Lista începuturilor de brand de ţară a continuat cu propunerea lui Adrian Cioroianu care, forţat de cazul Mailat, a anunţat că Guvernul va iniţia o acţiune "foarte costisitoare" de expunere a unor români de valoare în media italiană. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, intelectualii, sportivii şi artiştii sunt aliaţii în lupta cu percepţia negativă a peninsularilor faţă de români. "Vrem să aducem 50, 60, 100 de români de valoare în faţa oamenilor. Aceştia ar putea fi mult mai vizibili în media italiană", a explicat Cioroianu.
Spălarea păcatelor de imagine cu vectori culturali a mai fost luată în calcul, pe www.brandingromânia.com. O desfiinţa chiar unul dintre exponatele pe care Guvernul le doreşte în vitrină, Horia-Roman Patapievici: “Ceea ce trebuie să facem nu este să-i exportăm pur şi simplu pe Blaga, pe Rebreanu şi pe Hortensia Papadat-Bengescu. Trebuie să ne legitimăm în primul rând ca fantasmă dezirabilă pe piaţa capitalismului global. O fantasmă care să ne facă dezirabili, pentru a ne putea vinde produsele şi promova valorile”.
Hola, soy romano
Cea mai lungă, chinuită şi controversată strădanie aparţine însă Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), pornită în 2005 cu gândul să scoată la înaintare un brand naţional viabil. Estimat la costuri de 10 milioane de euro şi un interval de trei ani pentru a deveni funcţional, brandul România a absorbit 200.000 de euro până în 2008, cu rezultate departe de planurile iniţiale. Banii s-au dus pe câteva studii asupra percepţiei românilor desfăşurate în Spania, Germania şi Italia (în curs de desfăşurare), un manual de identitate vizuală, ¬precum şi un grup de discuţii reunit în jurul conceptului “Branding Romania”. Discuţiile din interiorul lui au constituit însă un eşec semnificativ. Din grupul, “niciodată operaţional”, după cum admitea fostul preşedintele ASG, Alfred Bulai, făceau parte 13 oameni, printre care s-au regăsit Horia-Roman Patapievici, Emil Hurezeanu, Ioan T. Morar, Claudiu Săftoiu, Theodor Stolojan, Răzvan Ungureanu sau Mircea Geoană.
“Tocmai instituţiile statului - cele cu atribuţii în domeniu - s-au arătat cele mai dezinteresate (n.r. - de acest grup de lucru)”, recunoaşte pentru Cotidianul şi Valeriu Turcan, preşedinte ASG până în 2006. Agenţia s-a încăpăţânat totuşi să organizeze în august anul trecut o cerere de ofertă pentru un caiet de sarcini în vederea unei licitaţii internaţionale. În urma acesteia, urma să se aleagă o companie care să facă tot brandingul de ţară. Eşec din nou, pentru că nici un concurent nu s-a prezentat la concurs. Fără un buget alocat special pentru brandul de ţară au apărut brandurile sectoriale precum turismul, industria IT, vinurile sau mobila, punctează Bulai, care completează că această sarcină a revenit altor instituţii. “În opinia unor specialişti cum ar fi Simon Anholt, conceptul de brand de ţară tinde să devină irelevant, fiind înlocuit de cel de identitate competitivă”, se resemnează să declare şeful unei agenţii care şi-a pierdut unul dintre obiectivele de activitate.
Până la urmă, MAE a derulat totuşi o campanie de promovare a României, în Italia şi Spania, cu ajutorul Agenţiei de Strategii Guvernamentale, în perioada septembrie - decembrie 2008. Campania “Români în Europa” a cheltuit cei 30 de milioane de lei (7,9 milioane de euro) pe: două site-uri (www.româniapiacerediconoscerti.it şi www.holasoyrumano.es ), două documentare, două evenimente Casa România (Roma, Milano) - o casă românească tradiţională amplasată în piaţă, 100.000 de exemplare Info-magazin de 16 pagini (distribuite în Italia), câteva spoturi tv (fragmente de 15 şi 30 de secunde din documentar) la televiziunile din Italia şi participarea, doar vizuală (aplicarea logo-ului pe echipamentul concurenţilor) la cursele de maşini de la Monza. În Spania s-au adăugat două conferinţe pe teme legate de cooperarea economică între România şi Spania, deplasarea a unui grup de 20 de jurnalişti spanioli la Bucureşti şi 765 de panouri publicitare distribuite în 7 oraşe spaniole.
Conform datelor oficiale, investiţia banilor contribuabililor în campania românilor de peste graniţe a fost un succes incontestabil, în Italia numărul cetăţenilor care au în prezent o atitudine pozitivă fiind cu 24% mai mare faţă de luna aprilie a anului 2008. Dacă pe hârtie, din România, situaţia se prezintă aşa, o fotogramă din realitatea italiană se prezintă cu totul altfel. Italia vede doar ce vrea ea să vadă la ştiri sau în ziare unde în fiecare zi se spune câte ceva negativ despre români. Campania intitulată “Romania, piacere di conoscerti” (Romania, încântat de cunoştinţă) a rulat într-o perioadă în care românii nu conteneau să apară cu spectacole sângeroase în cronicile negre ale Poliţiei. Acoperirea mediatică a cazurilor de crimă, furturi, prostituţie, înşelăciune a fost net superioară poveştilor simple de reuşită prezentate într-un documentar considerat derizoriu de către opinia publică atât italiană, cât şi românească. Pe toată perioada campaniei, ziare naţionale precum “Corriere della Sera”, “Republica” publicau cazuri inedite de prostituţie românească, rapoarte ale organizaţiei “Save the children”, unde copiii românilor erau (şi încă mai sunt) trataţi ca nişte sclavi şi erau obligaţi să cerşească ori cazuri de crimă şi de expulzare a unor cetăţeni care erau consideraţi o ameninţare pe teritoriul Italiei.
Publicicitarii: “Nu putem lăsa brandingul de ţară pe mâinile unor politicieni”
Paralel cu încercările de branding venite de la stat, publicitarii români au demarat şi ei propria strategie menită să salveze România de faima proastă. Au dat startul demersului cu o tradiţională dezbatere, organizată anul trecut de IAA, la care a participat şi scriitorul indian Shashi Tharoor, fost secretar general adjunct al ONU, care a vorbit despre experienţa de branding a ţării sale . Pe lângă informaticienii talentaţi, România ar putea miza în construirea unui brand şi pe frumuseţea peisajelor naturale, a spus scriitorul indian. El a adus în discuţie multitudinea de filme americane care au fost turnate în ţara noastră după 1989, aducând ca exemplu producţia “Cold Mountain”, distinsă cu Premiul Oscar.
“Nu putem lăsa brandingul de ţară pe mâinile unor politicieni, unor «trecători»“, a conchis Felix Tătaru, vicepreşedinte IAA Worldwide. “Nu trebuie să te zgârceşti când vine vorba de brandingul de ţară”, a mai menţionat Tharoor, subliniind că acest proces implică o investiţie foarte ridicată. Nu trebuie uitat, a mai spus el în continuare, că la imaginea unei ţări contribuie diferite elemente neautorizate, pe lângă specialiştii care îşi concentrează eforturile în acest demers. Un exemplu excelent este postul de televiziune MTV, care a făcut mai multe pentru brandul SUA decât bursele Fulbright pe care le acordă statul american.
Specialiştii străini: Logan, Sibiu, chiar Casa Poporului
Strădaniile româneşti de a spăla imaginea ţării în lume au fost taxate nu numai din interior, de breasla autohtonă a publicitarilor, ci şi de specialiştii occidentali în astfel de operaţiuni, care au fost curtaţi să-şi dea cu părerea de-a lungul timpului despre reţeta perfectă pentru România. În jurul acestora s-a zvonit inclusiv faptul că ar fi bătut palma cu autorităţile române pentru a se pune pe treabă. Wally Olins , specialist britanic în branding, apostrofa România că nu a făcut nimic ca naţie în această direcţie, “poate doar să discutaţi o grămadă de lucruri”. “E nevoie de voinţă, de un guvern care să lucreze împreună, de cineva din cadrul lui care să se ocupe special de acest branding. Sectorul de stat trebuie să lucreze cu cel privat, iar cultura, sportul trebuie implicate într-un program consistent pe termen lung”, declara Olins. Printre motoarele propuse de strateg pentru un brand viabil sunt Logan, Sibiu, Capitală Culturală Europeană sau chiar Casa Poporului. Imaginea negativă a României este cauzată “de un vacuum de imagine, pentru că nu există cu adevărat informaţii despre această ţară”, declara şi Simon Anholt, specialist, la rândul său, în branding de ţară într-un interviu pentru “Capital”. Potrivit lui Anholt, România ar urma să resimtă schimbări importante faţă de percepţia sa în lume în trei ani, “dacă problema va fi tratată ca o prioritate guvernamentală, şi nu ca o problemă de marketing ce trebuie făcută de Ministerul Turismului. Este important să nu se încerce să se schimbe în totalitate imaginea ţării în toată lumea, pentru că nu este posibil”.
Romii iau chipul gazdelor
Deşi în UE trăiesc în jur de 12 milioane de romi şi doar două milioane dintre ei sunt în România, imaginea celor din ţara noastră este cea mai rea. În Bulgaria şi Ungaria se estimează câte 800.000 de membri ai etniei, în Slovacia 500.000, în Cehia şi Croaţia, câte 300.000. Percepţia asupra lor este, însă, una mai mult boemă. Asocierea automată a romilor cu România, făcută de occidentali, este pusă de Cezara David, purtător de cuvânt în cadrul Romani Criss, pe seama asemănării celor doi termeni. “Toţi romii din Balcani sunt foarte asemănători în privinţa aspectului fizic. Din cauza dezinformării, asocierea se face, însă, cu romii din România”, declară aceasta pentru Cotidianul. Şerban Alexandrescu, directorul de creaţie de la Headvertising, este de acord că "rromi", "roma", "românia" sună periculos de asemănător, dar dă la o parte problema percepţiei şi o pune în loc pe cea a realităţii care, din păcate, e defavorabilă pentru noi. Publicitarul are două teorii: unu, ai noştri sunt mai mulţi, şi doi, rata infracţionalităţii este mai mare la cei români. “Ne facem iluzia că ţiganii sunt omogeni - nu sunt. Fiecare grup a împrumutat mult din matricea societăţii în care s-a format. Aşa că "la export", zingarii noştri fac mai urât decât zingarii celorlalţi”, comentează publicitarul.
Brandul de ţară, bătaie de cap şi pentru alte ţări. Eşec în Grecia şi Bulgaria, succes în Polonia
Situaţia României este foarte asemănătoare cu a Greciei în culisele brandingului de ţară. “Cea mai mare problemă cu brandul ţărilor este numărul organizaţiilor care lucrează la el. Există asociaţiile de turism, Ministerul Dezvoltării Economice, al Exporturilor, şi fiecare dintre ele îşi face propriul brand. Este aproape imposibil să le strângi pe toate sub o umbrelă”, spune Lia Proedrou, fondatoarea agenţiei de branding BrandExcel, din Atena, într-un articol de pe brandchannel.com. Nici în Bulgaria ministerele nu au reuşit să se pună de acord asupra caracteristicilor naţionale principale, care ar trebui promovate în exterior. Până la urmă, autorităţile bulgare au lăsat grija selecţiei în seama poporului, care a votat pe Internet, pe infobulgaria.info, simbolurile naţionale pe care le vor arunca în bătălia notorietăţii, rivalizând cu Luvru şi Stonehenge, potrivit sofiaecho.com. În Ungaria au existat aceleaşi chinuri de exprimare, potrivit fostului ambasador al României la Budapesta, Călin Fabian. Până acum, promovarea a fost lăsată pe umerii salamului Pik, un fel de salam de Sibiu unguresc şi a vinului Tokay. Ambasadorul Slovaciei în România, Jan Soth, mărturisea anul acesta într-un articol dinCotidianul că nici după mai bine de doi ani de promovare asiduă a brandului de ţară locuitorii UE nu au o idee foarte clară despre ce rol joacă Slovacia în cadrul Uniunii.
Polonezii sunt printre puţinii estici care au reuşit să-şi facă o imagine favorabilă în Occident cu o mărfă care nouă ne-a dat bătaie de cap: expaţii. Instalatorul polonez, o expresie popularizată în Franţa în primăvara lui 2005, în timpul dezbaterilor pentru adoptarea Constituţiei europene, a devenit extrem de popular, mai ales în Hexagon. Guvernul de la Varşovia a ştiut să mizeze pe acest atu, Ministerul Turismului realizând o serie de afişe de promovare a ţării care aveau personaj central un instalator care îşi exprima dorinţa de a rămâne în Polonia. Efectul a fost pe măsură: procentul turiştilor francezi veniţi în Polonia în 2005 a sporit cu 14% faţă de 2004.
Un eşec mai cunoscut şi mai la vest a avut loc în Marea Britanie, unde guvernul lui Tony Blair a dorit să rebranduiască Marea Britanie sub sloganul “Cool Britannia". Sloganul a fost dezaprobat de englezi, care au protestat că imaginea promovată nu păstra nimic din tradiţiile şi istoria Angliei, iar fără susţinerea lor campania de trendiness a eşuat. În schimb, promovarea insistentă a Irlandei prin verde, trifoi şi spiriduşi, a făcut-o veselă în ochii străinilor, iar Interbrand susţine că brandul acestei ţări a devenit mai puternic decât ţara în sine.
18 ani a durat şi campania Spaniei, dar a meritat. Simbolul solar Juan Miro şi sloganul "Everything under the Sun" au schimbat imaginea ţării în ochii europenilor, dintr-una periferic-occidentală într-un brand puternic şi exotic. Tot la”aşa da” se înscriu şi oile, peisajele cu câmpii, adică "100% Pure New Zealand". Chiar dacă efectele au fost pozitive în afară, iar turiştii s-au înmulţit pe măsură, locuitorii Noii Zeelande au rămas cu regretul imaginii “înapoiate” şi cu dorinţa de a fi promovaţi prin demersurile din domeniul tehnologic.
Până şi Departamentul de Stat SUA a lansat o campanie pe YouTube, încercând să îndulcească imaginea ţării printre tinerii musulmani. Acţiunea va merge până într-acolo încât, cunoscătorii de limbă arabă din echipa subsecretarului Karen Hughes vor intra pe forumurile arabe pentru a contesta "reprezentările inexacte" despre SUA.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
12 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
ADVERTISING
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. 
O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. 
La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. 
„Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. 
Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie. 
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului. 
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. 
Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă. 
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. 
Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. 
Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Ploaie
max: 11 C
min: 4 C