Blocul estic riscă să fie izolat din nou de o Cortină de Fier financiară

„Cred că ar fi o tragedie imensă dacă Europa va fi, din nou, ruptă în două.“ Afirmaţia nu vine de undeva de prin Est, ci chiar de la preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, acum câteva zile şi pare a conţine germenii unei realităţi. Acum două zile, într-o acţiune fără precedent, guvernatorii băncilor centrale din România, Ungaria, Polonia şi Cehia au ieşit public să-şi sprijine monedele naţionale, care s-au depreciat masiv în comparaţie cu moneda europeană, fără ca fundamentele economice să susţină o astfel de depreciere. Devalorizarea a apărut şi ca urmare a amplificării temerilor că cel puţin unele dintre aceste state vor avea nevoie de sprijin extern, imagine care a fost creată şi de o serie de rapoarte emise recent de marii evaluatori internaţionali Moody’s şi Standard&Poor’s, urmaţi de Fitch, potrivit cărora ECE a devenit „zona subprime“ a Europei. Referitor la acurateţea evaluărilor agenţiilor de rating, chiar guvernatorul Isărescu aducea aminte ieri că agenţiile care cotau Islanda cu AA, iar ţara se află acum în incapacitate de plată, au trimis România la categoria „junk“ (gunoi).

 

Mari bănci europene din zona euro care au primit ajutoare de stat de multe miliarde de euro au folosit o parte din bani pentru speculaţiii valutare pe pieţele emergente, mult mai puţin „adânci“ decât cele mature, deci unde atacurile speculative pot fi foarte profitabile cu sume destul de mici. „Ironia este că anumite entităţi financiare care solicită ajutor de la stat sunt angajate în operaţiuni speculative în economiile emergente care produc daune importante şi care măresc riscurile sistemice“, spunea, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, europarlamentarul Daniel Dăianu.

 

Cum Banca Centrală Europeană nu a sprijinit până acum decât sistemele bancare din zona euro, putem spune că singurul plan destinat ţărilor din Est este cel propus de Austria. La o primă vedere, pentru că, de fapt, este un plan destinat întâi Austriei. Ministrul austriac de Finanţe cere UE 150 de miliarde de euro, de care să beneficieze băncile din Est. De fapt, în primul rând, băncile austriece, care au dat „fiicelor“ lor din Est credite de 220 de miliarde de euro şi acum se tem că nu-i mai pot recupera. Pentru că, strict în ceea ce priveşte băncile româneşti, sursa identificată de ministrul austriac este Banca Naţională, mai precis rezervele minime cerute de BNR băncilor care operează la noi.

 

Ajutorul de stat protecţionist este o altă dovadă că lucrurile stau altfel la ei decât la noi. Guvernul francez a anunţat că are de gând să sprijine grupurile Renault şi Peugeot cu câte şase miliarde de euro, cu condiţia ca producţia de maşini destinată pieţei franceze să nu fie mutată în alte ţări. Măsura are toate şansele să dezavantajeze şi România, unde unul dintre principalele modele de export este Dacia Logan, produs de Renault la Piteşti. Or, tocmai pe ţări ca Franţa se bazează Dacia pentru continuarea producţiei la cotele actuale - două treimi din vânzările Dacia merg la export, iar 65% în Europa de Vest. Strict pe această temă, premierul ceh Mirek Topolanek a acuzat Franţa de protecţionism.

 

„Ce avem în Est e nociv şi trebuie aruncat.“ Banca britanică Royal Bank of Scotland (RBS) naţionalizată de guvernul britanic, prezentă şi în România, a anunţat că va derula un proces de restructurare care include transferul diviziilor de retail bancar din Europa Centrală şi de Est într-o „bancă rea“, formată din active neperformante, şi vânzarea ulterioară a acestora. „Banca bună“, cu active solide financiar, va include operaţiunile din Marea Britanie, SUA şi câteva alte state unde RBS are o prezenţă semnificativă pe piaţă. Aşa să fie? Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că sucursala locală a Royal Bank of Scotland (RBS) este una dintre cele mai solide bănci din România. „Asta este partea nasoală a abordării globale, ei îşi fac rău singuri. RBS este una dintre cele mai bune, solide bănci din România“, a spus Isărescu. Guvernatorul consideră că preşedintele sucursalei din România ar trebui să iasă în mod public şi să spună că nu vrea ca instituţia să fie inclusă într-un „bad bank“.