Băsescu - Tăriceanu, război până în cer

18 Sep 2008 Adrian Deoanca | 21 comentarii | 10562 vizualizari

Rating:

10 voturi

foto(2)

Nume mari din industria aeronautică americană şi europeană se luptă pentru a înlocui MiG-urile ruginite. În CSAT, şeful statului şi cel al Guvernului îşi apără fiecare opţiunea.

18 Sep 2008 Avioane

Guvernul României vrea să cheltuiască 4,5 miliarde de euro pentru înlocuirea celor 80 de MiG-21 Lancer pe care, din 2007, a început să le scoată treptat din uz. Banii ce urmează a fi investiţi în program provin din surse extrabugetare, respectiv credite bancare. Pe 9 septembrie, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a anunţat că o comisie interguvernamentală trebuie să se întrunească pentru a propune CSAT procedura de achiziţie. În urmă cu o săptămână, Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat în Ministerul Apărării, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă şi-a exprimat deja poziţia în cadrul CSAT, dar a refuzat să dezvăluie care a fost propunerea ministerului.

În prezent, cinci producători străini aşteaptă o decizie politică în acest sens din partea Guvernului de la Bucureşti. Potrivit ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, avioanele care îndeplinesc criteriile de performanţă sunt monomotoarele F-16 produse de americanii de la Lockheed Martin şi Saab JAS 39 Gripen, grifonul suedez gândit de Gripen/Saab pe de-o parte, şi mai costisitoarele bimotoare franţuzeşti Dassault Rafale, F-18 Hornet produs de Boeing şi luptătorul supersonic Eurofighter Typhoon.
Favoritul pare a fi producătorul american Lockheed Martin. Scott A. Harris, reprezentantul concernului în Europa, a declarat, citat de NewsIn, că guvernul american urmează să facă, „în următoarele săptămâni”, o ofertă Bucureştiului pentru vânzarea avioanelor multirol F-16. Harris a adăugat că se aşteaptă ca România să accepte oferta cu „o configuraţie similară cu cea a NATO”. În plus, Harris a arătat că nu se teme de concurenţa europeană pentru că „F-35 va fi avionul european”.

Varianta vehiculată de Harris a fost confirmată indirect şi de Corneliu Dobriţoiu. „În momentul în care peste
10 ani aparatul F-35 va fi aparatul ţărilor membre NATO, când peste 2000 de aparate vor fi achiziţionate de către ţările NATO, vă puteţi închipui cu uşurinţă că NATO va ridica standardele operaţionale pentru ceilalţi aliaţi în aşa fel încât aviaţia sau mijloacele lor aeriene să poată să opereze cu avioanele F-35. Decizia politică de la noi cred că va avea în vedere şi acest aspect pentru că, dacă vom face investiţii într-un aparat care nu poate fi interoperabil cu F-35, ne izolăm de ceilalţi”, a sugerat Dobriţoiu pe 8 septembrie într-o conferinţă de presă.

La începutul lunii septembrie, potrivit NewsIn, surse militare au spus că Ministerul Apărării ar prefera să achiziţioneze 24 de avioane multirol F-16 la mâna a doua, interoperabile cu F-35, pentru a facilita şi achiziţionarea a 24 de elicoptere de atac care ar spori securitatea trupelor române din teatrele de operaţiuni din Afganistan şi din Irak.

Aceleaşi surse au arătat că cele 24 de avioane F-16 ar costa aproximativ 563 de milioane de euro. O altă variantă de ofertă, pe care Lockheed Martin a supus-o aprobării Congresului american, menţionează vânzarea a 24 de avioane F-16 noi şi 24 second-hand, incluzând o opţiune de cumpărare pentru avioanele F-35, de ultimă generaţie, care ar urma să înlocuiască lotul vechi după minimum 10 ani.

Surse militare au declarat miercuri că România ar putea accepta oferta americană pentru vânzarea de aparate F-16 dacă primeşte garanţii că-i va fi facilitat accesul la avioanele F-35. Astfel, în CSAT s-ar fi pus în discuţie soluţia de a cumpăra doar 24 de avioane F-16, pentru a păstra restul din cele 4,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea altor 24 de avioane modelul F-35.

Decizia politică este una dificilă, întrucât guvernanţii trebuie să analizeze, pe lângă aspectele de ordin militar şi financiar, şi chestiuni diplomatice. Ofertanţii vin de pe ambele maluri ale Atlanticului, iar România încearcă să menţină relaţii cât mai apropiate atât cu Statele Unite, cât şi cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene.

În plus, înnoirea flotei aeriene şi finanţarea respectivei achiziţii au creat un nou prilej de dispută între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. Într-o şedinţă a CSAT din octombrie 2007, preşedintele Traian Băsescu a cerut majorarea bugetului armatei de la 1,91% din PIB, la 2,38% prin angajare de credite destinate programelor prioritare. Premierul Tăriceanu i-a răspuns preşedintelui că nu armata este prioritatea României, excluzând astfel o majorare a cheltuielilor militare. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, arătase anterior că suplimentarea bugetară de 600 de milioane de euro solicitată pentru apărare poate fi asigurată prin credite. Astfel, în 2007, CSAT a autorizat un plafon maxim de 4,5 miliarde de euro provenind din credite pentru achiziţionarea de noi aparate de zbor.

Disputa dintre palate pe acest subiect a fost reflectată pe larg şi în presa străină. Pe 2 iulie 2008, cotidianul londonez ,,Financial Times’’ a relatat că disensiunile dintre Guvern şi Băsescu au apărut din cauza perspectivelor diferite asupra nevoilor strategice ale României. Dacă Traian Băsescu agreează mai mult contractorul american Lockheed Martin, Tăriceanu tinde spre unul dintre producătorii europeni. În replică, la textul publicat de ,,Financial Times’’, Teodor Meleşcanu a declarat că România va încerca să împace ambele părţi şi că va evita să cumpere echipament militar dintr-o singură ţară.

Cel mai titrat aparat multirol dintre opţiunile pe care le are România este F-16 american, care este pe piaţă de trei decenii şi este cel mai vândut avion militar din istorie. Acesta a fost conceput ca avion de vânătoare, dar a fost adaptat şi poate participa în prezent la operaţiuni militare aer-aer, dar şi aer-sol. F-16 zboară cu viteze de maximum 2 Mach şi poate căra două bombe de mare capacitate, precum şi rachete de atac şi o mitralieră.

Monomotorul suedezilor de la Gripen/Saab are şi el avantajele lui. Potrivit lui Teodor Meleşcanu, dintre toate avioanele noi cu un singur motor, Gripen este cel mai ieftin. În plus, grifonul JAS 39, complet digitalizat şi capabil să aterizeze şi în pădure sau pe şosea, este şi cel mai economic, o oră de zbor costând aproximativ 4.900 de dolari, mult mai puţin decât costurile pentru un F-16, dar şi decât pentru un Eurofighter Typhoon, care necesită cheltuieli de 35.000 de dolari pe oră.

Totodată, dat fiind că avioanele suedeze sunt apropiate de dimensiunile MiG-urilor, hangarele Armatei române nu ar mai trebui modificate. Mai mult, prin achiziţionarea avioanelor Gripen, România ar putea să împace şi Europa, şi SUA, întrucât 60% dintre componente sunt europene şi 40% americane. Spre deosebire de Lockheed Martin, care nu a prezentat un program concret de offset, Saab a solicitat Guvernului român să aducă investiţii directe şi indirecte de cel puţin 100% din valoarea contractului de achiziţie şi a sugerat o valoare de 3,5 miliarde de euro, aproximativ 73 de milioane pentru fiecare avion cumpărat.

Principalul dezavantaj al avionului Gripen este însă lipsa de participare efectivă în luptă până în prezent.

Cu un preţ ce variază între 50 şi 60 de milioane de euro, cel mai scump avion propus României este Eurofighter Typhoon, bimotorul produs de un consorţiu european ce include firme din Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania, ţări care-l şi folosesc, alături de Austria. Sistemul de control cvadruplu digital de care beneficiază asigură avionului stabilitate artificială şi nu permite pilotului să depăşească manevrele permise.

Avionul francez Rafale are două motoare şi, spre deosebire de Eurofighter, poate decola de pe portavion. Cu un preţ de 48 de milioane de euro, este mai scump decât F-16 cu un singur motor, dar mai ieftin decât bimotorul Eurofighter. Aidoma Eurofighter şi Rafale, şi Boeing F-18 Hornet produs în SUA este dotat cu două motoare. F-18 este un avion de atac la sol ce poate acţiona de la bordul unui portavion care costă aproximativ 24 de milioane de euro. F-18 poate veni şi sub forma unui aparat supersonic de vânătoare, intercepţie, bombardament şi atac la sol. Preţul unui astfel de avion poate varia între 29,5 şi 77,3 milioane de euro, fără a fi calculate taxele, comisioanele sau costurile muniţiei, ale modernizării infrastructurii, instruirea personalului, cheltuielile de operare şi mentenanţa.

Dacă avioanele cu două motoare sunt mai scumpe atât prin prisma preţului unitar, cât şi al costurilor operaţionale, acestea oferă în schimb o mai mare securitate în zbor. De asemenea, România ar putea profita de nevoia foarte mare de vânzare a Dassault şi Eurofighter pentru a obţine o ofertă cât mai avantajoasă. A fost cazul Austriei, care plăteşte aproximativ 100 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele 15 avioane Eurofighter Typhoon comandate, în preţ fiind inclus armamentul, suportul tehnic şi cel operaţional. Comanda Austriei a fost practic subvenţionată de linia de asamblare din Germania, care avea nevoie să reducă din comanda iniţială a Luftwaffe şi căuta să evite concedierile în rândul oamenilor din linia de producţie şi să pătrundă pe piaţa de export. De o ofertă similară a beneficiat şi Arabia Saudită din partea componentei britanice a Eurofighter GmbH. Într-o poziţiei asemănătoare se află şi grupul francez, care are nevoie să vândă avioane şi în afara Franţei.

MiG-21
„Balalaica” supersonică
Producător: Mikoyan-Gurevich (Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia)
Primul zbor: 14 iunie 1956
Operat de forţele aeriene din: Bulgaria, România, India, Vietnam, Cuba
Exemplare produse: aproximativ 10.300
Dimensiuni: lungime 15,76 m; anvergura aripilor 7,15 m; înălţime 4,10 m
Viteză maximă: 2.230 km/h

Eurofighter Typhoon
Simbolul scump al cooperării europene
Producător: Consorţiul Eurofighter Gmbh (BAE Systems Marea Britanie, Alenia Aeronautica Italia, EADS Germania şi EADS Spania)
Primul zbor: 27 martie 1994
Operat de forţele aeriene din: Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Austria,
Exemplare produse: 146 şi alte 707 comandate
Cost/unitate: 50-60 milioane de euro
Dimensiuni: lungime 15,96 m;
anvergura aripilor 5,28 m; înălţime 5,28 m
Viteză maximă: 2.120 km/h

Saab JAS 39 Gripen
Grifonul suedez
Producător: Gripen/Saab (Suedia)
Primul zbor: 9 decembrie 1988
În dotarea: Suedia, Cehia, Ungaria, Africa de Sud
Exemplare produse: 202
Cost/unitate: 43,6 milioane de euro
Dimensiuni: lungime 14,1 m; anvergura aripilor 8,4 m; înălţime 4,5 m
Viteză maximă: 2.410 km/h

F-16
Şoimul american
Producător: Lockheed Martin (Statele Unite ale Americii)
Primul zbor: 17 august 1974
În dotarea forţelor aeriene din: SUA, Israel, Polonia, Grecia, Italia, Coreea de Sud
Exemplare produse: 4.400
Cost/unitate: 23,3 milioane de euro
Dimensiuni: lungime 15,03 m; anvergura aripilor 9,45 m; înălţime: 5,09 m
Viteză maximă: 2.124 km/h
Viteză de ascensiune: 9.144 m/min

Dassault Rafale
Varianta franceză
Producător: Dassault Aviation (Franţa)
Primul zbor: 4 iulie 1986
În dotarea: Franţa
Exemplare produse: 294
Cost/unitate: 48 milioane de euro
Dimensiuni: lungime 15,27 m;
avergura aripilor 10,8 m; înălţime 5,34 m
Viteză maximă: 2.150 km/h

F-18 Hornet
Oferta Boeing
Producător: Boeing Northtrop (SUA)
Primul zbor: 18 noiembrie 1978
În dotarea: SUA, Australia, Spania, Finlanda
Exemplare produse: 1.458
Cost/unitate: 28,7 milioane de euro
Dimensiuni: lungime 17,1 m; anvergura aripilor 12,3 m; înălţime 4,7 m
Viteză maximă: 1.915 km/h

Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport

Marime text a A Trimite pe email Comenteaza

Versiune print! Versiune PDF Trimite pe Yahoo

Vezi ultimele comentarii

21 comentarii

corcinschi 18-Sep-2008 23:22

Povestea comisionului.......

A fost o data un comision. Si acel comision era ....primit,nu dat,deci primit de unii dintre fericitii pamintului,pentru a acorda unele facilitati altor persoane mai avute, si care ar vrea sa-si vinda si ele vechiturile la un pret mai apropiat de cel de fabricatie. Si atunci ,fericitul pamintului,din Romania, chiar daca nu va primi piese de rezerva sau alte facilitati necesare peste 2-3 ani,va cumpara acele vechituri, agatindu-si comisionul intr-un cui, ca pe un trofeu vinatoresc,cistigat intru fala ,cinste si onoare.