Home » International » Europa » Au început alegerile în R. Moldova

Au început alegerile în R. Moldova

29 Iul 2009 | 1 comentarii | 1809 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Miza scrutinului legislativ anticipat este, conform observatorilor, raportul de forţe dintre comuniştii aflaţi de opt ani la guvernare, care pledează pentru un parteneriat strategic cu Rusia, şi opoziţia liberală, dornică de relaţii mai strânse cu Vestul.
 
Alegerile legislative anticipate din R. Moldova au început miercuri la ora 7.00 odată cu deschiderea urnelor în cele 1.954 de secţii de vot de pe teritoriul Republicii Moldova, electoratul urmând să desemneze, pentru a doua oară în decurs de patru luni, o nouă configuraţie a Parlamentului, relatează NewsIn.

Alte 33 de secţii de vot se deschid, în funcţie de fusul orar, în străinătate, la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. La Bucureşti, cele două secţii, organizate la Ambasadă şi Consulat, s-au deschis, de asemenea, la ora 7.00.

Votul se încheie la ora 21.00, urmând ca imediat după aceea să fie anunţate primele proiecţii ale unui exit-poll.
La urne sunt aşteptaţi peste 2,6 milioane de alegători, dar în condiţiile în care pentru prima oară în istoria ţării scrutinul are loc în cursul săptămânii şi nu duminica, în plină perioadă a vacanţei estivale, rata participării la vot rămâne una dintre necunoscutele scrutinului. Pentru a fi validat, este nevoie ca cel puţin o treime dintre alegători să se prezinte la vot, graţie unei modificări operate în legislaţia ţării care prevedea iniţial o prezenţă de 50% plus unu.

După alegerile din 5 aprilie, opoziţia a acuzat puterea comunistă că ar fi falsificat rezultatele scrutinului, afirmând că printre votanţi s-ar fi numărat şi persoane care au decedat sau care sunt plecate în străinătate. În pofida faptului ca opoziţia şi mai multe organizaţiile neguvernamentale s-au arătat îngrijorate de numărul prea mare de alegători incluşi în liste, Comisia Electorala Centrală (CEC) le-a suplimentat faţă de 5 aprilie cu aproximativ 70.000 de persoane - de la 2.550.000 la 2.620.000, deşi peste 620.000 de moldoveni sunt plecaţi oficial în străinătate. Aceştia, la rândul lor, s-au plâns de imposibilitatea de a vota, pentru că sunt prea puţine secţii de vot, nici măcar în toate ţările unde diaspora moldoveană este semnificativă.

Preşedintele CEC, Eugen Ştirbu, a spus ca această creştere se explică prin faptul că alegătorii care au votat pe listele suplimentare la 5 aprilie au fost incluşi acum în listele de bază.

Miza scrutinului legislativ anticipat este, conform observatorilor, raportul de forţe dintre comuniştii aflaţi de opt ani la guvernare, care pledează pentru un parteneriat strategic cu Rusia, şi opoziţia liberală, dornică de relaţii mai strânse cu Vestul. În acelaşi timp, se poate considera că relaţiile cu România - ajunse la un nivel de încordare fără precedent - au devenit o altă miză a acestor alegeri care intervin la nici patru luni după ce precedentul scrutin legislativ nu a adus în Parlament o majoritate suficientă pentru alegerea preşedintelui ţării.

Legislativele din 5 aprilie au dat naştere la proteste postelectorale care au degenerat, la 7 aprilie, în violenţe soldate cu devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, un episod controversat şi încă neclar. În timpul "revoluţiei Twitter", cum au fost denumite manifestaţiile de protest convocate mai întâi de tineri, prin mesaje trimise pe internet sau pe telefoanele mobile, au fost arborate drapele ale Uniunii Europene şi ale României, ceea ce i-a făcut pe liderii comunişti de la Chişinău să acuze Bucureştiul de implicare într-o "tentativă de lovitură de stat". Relaţiile dintre R. Moldova şi România, aflate oricum pe un trend descendent în ultimii ani, au ajuns la o încordare fără precedent. Autorităţile de la Chişinău i-au expulzat pe ambasadorul român, Filip Teodorescu, şi pe încă un diplomat de la Ambasadă şi au reintrodus obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români. Bucureştiul, la rândul său, a anunţat modificări în legea de redobândire a cetăţeniei române - ceea ce ar facilita obţinerea cetăţeniei pentru circa 25% din populaţia R. Moldova - şi a reuşit să obţină solidaritatea Uniunii Europene, care a condiţionat deschiderea negocierilor cu Chişinăul pentru un nou acord cu UE de ridicarea vizelor pentru români şi de respectarea criteriilor democratice la noul scrutin din 29 iulie.

În condiţiile în care corectitudinea alegerilor din 5 aprilie a fost contestată, pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 29 iulie Comisia Electorală Centrală (CEC) a acreditat 488 de observatori internaţionali din partea a 30 de organizaţii (inclusiv opt din partea a cinci instituţii electorale străine) şi aproape 3.000 de observatori naţionali (2.672) din partea a 15 organizaţii. Parlamentul European a trimis o delegaţie de observatori condusă de Marian-Jean Marinescu (PPE), din care mai fac parte doi europarlamentari români - Renate Weber (ALDE) şi Cristian Preda (PPE).

Autorităţile de la Chişinău au refuzat marţi, în ajunul alegerilor, prezenţa a 87 de observatori străini, pe motiv că nu s-au acreditat la Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală a acreditat, de asemenea, 55 de jurnalişti străini de la 38 instituţii mass-media, aproape de două ori mai puţini decât la scrutinul din 5 aprilie.

La competiţia electorală de miercuri participă opt formaţiuni politice, dintre care se consideră că cinci au şanse de a intra în Parlament. Nu există niciun candidat independent. Este pentru prima dată în istoria ţării când la un scrutin parlamentar participă un număr atât de mic de concurenţi.

Între timp, faţă de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%. Sondajele arată că Partidul Comuniştilor va câştiga din nou alegerile. Comuniştii sunt creditaţi cu 30% din intenţiile de vot, însă şi înainte de scrutinul din 5 aprilie sondajele indicau pentru partidul aflat la putere circa 38% din voturi, pentru ca urnele să aducă apoi surpriza unei victorii mult mai categorice, cu aproape 50% din sufragii. Scrutinul din 5 aprilie a fost câştigat de Partidul Comuniştilor, aflat la putere de opt ani, care, depăşind aşteptările, a obţinut 60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea, majoritatea a fost insuficientă (din cauza unui singur vot lipsă) pentru a-l alege pe şeful statului dorit de comunişti. Precedentul corp legislativ ales la 5 aprilie a avut astfel două tentative eşuate de a alege un nou şef al statului, situaţie care a dus, conform Constituţiei, la dizolvarea Parlamentului şi convocarea de alegeri anticipate.

Spre deosebire de precedentele alegeri, când numai trei formaţiuni liberale - Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) - au reuşit să treacă de pragul de 6% necesar intrării în Parlament, în cele patru luni care s-au scurs principala schimbare pe scena politică a fost adusă de plecarea din rândul comuniştilor a fostului preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, în prezent lider al Partidului Democrat (PD). Personalitatea sa a făcut ca acest partid, care la 5 aprilie nu a reuşit să intre în Parlament, să fie cotat acum ca una dintre formaţiunile care contează pentru configuraţia politică a viitorului legislativ. Mai mult, Lupu ar putea fi cel care poate înclina balanţa în raportul de forţe, analiştii considerând că este posibil să se alieze atât cu foştii colegi de partid, cât şi cu opoziţia liberală. S-a vorbit chiar despre şansa ca Lupu să devină preşedintele ţării ales de noul Parlament, în contrapartidă cu ieşirea lui Vladimir Voronin de pe scena politică a ţării, o ipoteză totuşi puţin probabilă.

Dacă niciunul dintre poluri – nici puterea comunistă, nici opoziţia liberală – nu vor avea cele 61 de mandate necesare instalării şefului statului, Parlamentul ales în urma anticipatelor va fi din nou dizolvat, urmând ca noi alegeri să aibă loc abia în vara anului 2010, întrucât Constituţia moldoveană exclude posibilitatea organizării a două scrutine anticipate într-un singur an. Pe toată această perioadă, până la alegerea noului parlament, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova va rămâne Vladimir Voronin, al căruia al doilea mandat a expirat deja la 7 iunie 2009.

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
Marius Delaepicentru 29-Iul-2009 10:23
În atenţia MAE
Stimaţi domni,

Ascult la Radio Europa Liberă, emisiunea Moldova la ora 7. Într-o corespondenţă din Chişinău, Valeriu Caţer transmite: "moldovenii pot vota în baza buletinelor de identitate şi a paşapoartelor, chiar EXPIRATE. Ba, chiar şi a paşapoartelor de tip sovietic."

Compar. Dacă eu am fost împiedicat să votez în baza unui paşaport expirat la alegerile europene, după ce am mers 900Km, cum aş putea crede că România îmi apără drepturile cetăţeneşti? Ce fel de stat este România? Vă rog, răspundeţi-vă privind în oglindă.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA
 
CELE MAI