Home » Bani & Afaceri » Business News » Angajaţii golesc vistieria Petrom de zeci de milioane de euro pentru miei şi porci

Angajaţii golesc vistieria Petrom de zeci de milioane de euro pentru miei şi porci

15 Feb 2009 Dorin Petrisor | 2 comentarii | 9495 vizualizari
Rating:
14 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
SN Petrom şi PSV Company au pierdut zeci de milioane de euro în litigii de muncă cu angajaţii, pentru că timp de trei ani nu au menţionat explicit în contractele colective includerea primelor de sărbători.
 
Rafinarie Petrom
Petrom a anunţat luna trecută Bursa de Valori Bucureşti de constituirea unor provizioane în valoare de 150 de milioane de euro din diminuarea dividendelor acordate acţionarilor. Aceşti bani acoperă atât obligaţiile achitate deja de companie prin decizii judecătoreşti definitive, care se referă la acordarea către salariaţii Petrom, pentru anii 2004, 2005 şi 2006, a primelor de Paşte şi de Crăciun, cât şi cele la care va fi obligată după soluţionarea proceselor aflate încă pe rol. Concret, este vorba de prime de Paşte şi de Crăciun, în cuantum de câte un salariu mediu pe societate, care nu ar fi fost acordate în anii 2004, 2005 şi 2006 deşi erau prevăzute explicit în contractele colective de muncă. Începând cu 2007, pornind de la exemplul unei foste directoare de serviciu juridic, angajaţii celor două mari companii din domeniu, Petrom şi PSV Company (fosta Petromservice), au invadat instanţele cu litigii de muncă în care cereau acordarea acestor prime.

Numai împotriva PSV Company s-au întors 18.000 de salariaţi, în 6.500 de procese de muncă, pe care le-au câştigat în instanţele româneşti, conform unei sesizări trimise la CEDO de societatea de avocatură Mircea Andrei&Asociaţii, sesizare în care societatea acuză statul român de „nesocotirea dreptului la un proces echitabil“. Potrivit unor surse judiciare, alte mii de astfel de acţiuni au fost câştigate anul trecut de angajaţii Petrom, la care se adaugă alte zeci de mii aflate în derulare. Costurile achitate de cele două companii sunt însă sensibil mai mari decât primele acordate prin deciziile judecătoreşti.

În fiecare caz în parte, companiile achită în plus cheltuieli de judecată (circa 200-300 de lei de fiecare angajat) şi onorariile executorilor, în valoare de 10 la sută din sumele câştigate. În plus, compa-niile au de achitat şi contravaloarea propriilor reprezentări în instanţe. Mai grav, deciziile judecătoreşti sunt executorii de la prima instanţă, ceea ce duce la poprirea conturilor bancare ale companiilor, generând blocaj financiar şi alte pierderi.

Interesant este şi că perioada în care au fost judecate aceste procese pentru prime şi sporuri coincide cu cea în care chiar magistraţii au acţionat şi ei statul în judecată pentru sporuri neacordate. Numai sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică acordat anul trecut celor peste 7.500 de magistraţi prin decizii judecătoreşti definitive însumează un miliard de lei, din care Ministerul Justiţiei a achitat, în octombrie 2008, o primă tranşă, reprezentând 30 la sută din sumă.

Conflictul de muncă dintre angajaţii celor două companii şi conducerile acestora a pornit de la menţinerea unui articol în contractele colective de muncă aferente anilor 2004, 2005 şi 2006, care prevedea: „Cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun salariaţii SNP Petrom SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP Petrom“. În Contractul Colectiv de Muncă aferent anului 2004, cele două părţi, conducerea companiei şi sindicatele, au menţionat explicit la alineatul următor articolului citat că „pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalităţii şi în condiţiile negociate cu FSLI Petrom“. Problema companiei a pornit de la faptul că această formulare a fost preluată cuvânt cu cuvânt în contractele colective de muncă pe anii 2005 şi 2006, fără ca vreo persoană să observe anomalia, nici conducerea, nici liderii sindicali.

De altfel, una dintre miile de decizii judecătoreşti, dată în 5 octombrie 2007 de Tribunalul Constanţa, remarcă exact acest fapt. „Astfel, art. 168 alin. 2 a prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003 (subl. instanţei), fiind indubitabil faptul că aceleaşi drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaţilor şi pe anul în curs, câtă vreme s-a menţinut în acelaşi timp şi textul alin. 1. Pe de altă parte, părţile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 şi 2006 faptul că aceleaşi suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenţi, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007“, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Constanţa, care a dat câştig de cauză unui angajat al Petrom.

Conducerea companiei, în acord cu sindicatul, a emis într-adevăr, pe 18 iunie 2007, o adresă a Comisiei paritare care precizează că „părţile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 şi 2, la momentul negocierilor colective voinţa comună a părţilor a fost aceea ca, începând cu anul 2003, primele de Paşte şi de Crăciun să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat Petrom“. Instanţele româneşti din toată ţara au respins însă această probă întrucât, fiind dată abia în 2007, nu se putea aplica retroactiv, pentru anii 2004, 2005 şi 2006.

Cei 33.000 de salariaţi ai Petrom au primit săptămâna trecută, conform unor angajaţi ai companiei citaţi de blogul zoso.ro, o scrisoare ataşată fluturaşilor de salarii, semnată de conducerea companiei şi liderii sindicali, prin care sunt îndemnaţi fie să returneze drepturi salariale restante câştigate în instanţe, fie, în cazul în care au astfel de procese pe rol, să renunţe la acţiuni pentru a evita dificultăţile cu care se confruntă societatea în plină criză mondială.

Şi funcţionarii publici ameninţă statul cu instanţa
Liderii sindicatelor din administraţia publică spun că dacă Guvernul va decide eliminarea sporurilor prevăzute în lege pentru angajaţii statului va avea parte de procese şi de mişcări de stradă. Premierul Emil Boc menţiona acum aproape o lună că intenţionează elaborarea unui act normativ care să elimine sau să limiteze anumite sporuri, cum ar fi sporul de ore suplimentare, înlocuit cu ore libere, de participare la comisiile de concurs, de gestiune a împrumuturilor externe, de audit public sau cel de utilizare a unei limbi străine. Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), a declarat că „deja există la ora actuală procese în instanţă pentru plata orelor suplimentare pe doi ani, numai cei de la Garda Financiară cer plata pentru 16.000 de ore restante, oricum nu se respectă Codul muncii“. În total, peste 300 de instituţii bugetare sunt în litigiu cu statul pe marginea sporurilor neacordate, susţine Oprescu.

Acesta a adăugat că, deocamdată, Guvernul nu a emis un act normativ restrictiv, însă în proiectul de buget pe 2009 s-ar fi menţionat „suspendarea plăţii orelor suplimentare“. Oprescu a mai spus că toate sporurile funcţionarilor publici sunt prevăzute în legea statutului lor, iar potrivit Codului muncii, „orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate“. Şi Vasile Marica, preşedintele Sindicatului Funcţionarilor Publici SED LEX, spune că ia în consideraţie sesizarea Curţii Constituţionale dacă guvernul Boc va decide să emită un act normativ care să îngrădească sau să elimine astfel de sporuri.

 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
Lancaster 15-Feb-2009 22:08
Statul captiv
Statul a ajuns complet captiv, în mâinile propriilor funcţionari, după ani întregi de amatorism în formularea diverselor prevederi legislative, începând cu textele din Constituţie şi terminând cu contractele colective de muncă.

De 2-3 ani, e o competiţie acerbă tocmai între reprezentanţii statului, funcţionari publici şi magistraţi, în a inventa tot soiul de drepturi salariale, care de care mai fanteziste. Pe care statul ajunge să le plătească, strâns cu uşa de judecători.

Rămâne de văzut din ce impozite va mai plăti statul aceste drepturi salariale care cresc la nesfârşit. Economia subterană a început să ia amploare din nou, la fel ca în 1994 sau 1998, pentru că e greu să accepţi, ca agent economic, debandada actuală pe care o crează tocmai funcţionarii statului.

În acest ritm, funcţionarii vor ajunge să-şi plătească salarii doar din propriile impozite. Deja a devenit mai convenabil, ca firmă, să-ţi externalizezi pe hârtie activităţile, în loc să plăteşti aceloraşi oameni salariile şi contribuţiile aferente acestora.
2
milica 16-Feb-2009 13:33
Desecretizareacontractelor......
Secretizarea acestor acte de interes public majortrebuie urgent desecretizate.In spatele acestor "confidentialitati au stat intotdeauna Infractori i si infractiunile iar cei care aproba s-au ignora aceste acte sint intotdeaina COMPLICI si trebuie pedepsiti exemplar pentru a nu se crea precedente,dar justitia ...Acestia se numesc tradatori , care au subminat ec. nat. ceausescu a fost omorit pentru asta .
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
BUSINESS NEWS
 
Vrei un business la cheie?
JuiceZone este o franciza ce conduce o afacere sanatoasa, care s-a preocupat intotdeauna de servirea unui meniu delicios, proaspat si sanatos care fac oamenii sa se simta mai bine.
Angajamentul JuiceZone’s este oferit clientilor, angajatilor, partenerilor in franciza si retelei, of [detalii]
 
CELE MAI