Home » Societate » Povesti de Bucuresti » Amoruri pe străzile Capitalei

Amoruri pe străzile Capitalei

04 Noi 2008 Alina Purcaru | 3 comentarii | 5708 vizualizari
Rating:
11 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Pe Calea Victoriei
Pe Calea Victoriei se afla magazinul de mobilă al doamnei T.
Iubirile din Bucureşti au intrat în romanţe şi cântece de mahala, amorurile din cărţile în care Capitala e personaj important sunt la fel de bine ştiute, chiar dacă puţini se mai interesează azi de adresele la care s-au iubit marile personaje din cărţile Bucureştiului. De la amantlâcurile încurcate de Nicolae Filimon în conacele fanariote din vremea lui Caragea Vodă la poveştile plimbate prin tramvaiele care taie Bucureştiul în cărţile lui Mircea Cărtărescu, fiecare istorie de inimă albastră şi-a avut opririle, în locuri şi străzi pe care trecem, fără să le mai ştim, în fiecare zi. Pe bulevard, la şosea, în magherniţe dosite sau pe bănci care trezesc nostalgii, iubiţii imaginaţi de scriitori au reinventat harta oraşului cu fiecare întâlnire în care şi el, Bucureştiul, era parte dintr-o poveste de dragoste.

Într-un Bucureşti levantin şi înfundat în noroaie, jupân Andronache Tuzluc trecea călare pe un armăsar arăbesc pe uliţa Izvorului când, la ceas de seară, o aude pe chera Duduca, „greaca“ pe care şi-o va face ţiitoare, cântând la fereastră un „frumos cântic fanariot“. O scoate din mahalaua Izvorului, unde locuia împreună cu tatăl ei, „în nişte case boiereşti, peste drum de Biserica Izvorului“, şi o duce în cuibul de puf, păzit de junele Dinu Păturică: „Locuinţa în care fanariotul pusese pe amanta sa era situat în strada Caliţii, care pe timpii aceia devenise foburgul favorit al nobleţei şi al amploiaţilor de toate gradele“. Aici se iubeşte Duduca şi cu protectorul, şi cu Păturică, cu care fuge până la urmă să-i fie nevastă juruită în Biserica Lucaci. După ce scapă de Andronache, care intră turbat în biserică, gata să facă moarte de om, îşi văd liniştiţi de ale nunţii: „Traversează uliţa Băltăreţului ca să se ducă acasă, unde-i aşteaptă cina şi celelalte veselii nupţiale“.

Zeci de ani mai târziu, Bucureştiul e înfiorat de o altă poveste de amor, mai gingaşă de data asta: „Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în Strada Antim, venind dinspre Strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea“. Tânărul e Felix, iar bătrâna casă, unde unchiul Costache Giurgiuveanu îl primeşte mai mult în silă, va fi, câtă vreme va locui acolo, şi rai, şi iad pentru îndrăgostitul ameţit de capriciile fâşneţei Otilia din romanul lui G. Călinescu. Pustie şi întunecată era strada pe care intră Felix în viaţa Otiliei, dar balzacianul G. Călinescu se-ndură şi luminează un colţ din mahala: „Toate curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui sat ce era atunci Capitala“.

Tot de Strada Sfinţii Apostoli e legată o altă iubire strâmbă scoasă din cărţile Bucureştiului. Aici îi întâlneşte Mihail Sebastian, după logica întâmplării din „Accidentul“, pe sobrul avocat Paul şi pe Anne, frumuseţe la fel de uşoară ca pânzele pe care le pictează: „Pe Sfinţii Apostoli, dincolo de Apolodor, tresărise zărind la câţiva paşi de el un lucru cu totul neaşteptat: agăţată băieţeşte de gratiile unei porţi de fier, peste care treceau, înalte, câteva crengi de liliac, o fată se lupta să rupă o creangă“.

Îndrăgostit ca un puşti, Paul intră într-o florărie de lângă Piaţa Senatului şi cumpără tot liliacul, tot pentru capriciile ei. Nu trece mult şi Anne, care-i perpeleşte inima, ia cu ea, de fiecare dată când pleacă, şi sufletul oraşului: „Un Bucureşti din care lipsea Anne devenea un oraş calm, puţin provincial. Era ca şi cum, deodată, zgomotele s-ar fi îndepărtat, străzile ar fi trecut“. Şi pentru mondenul Fred Vasilescu, playboy-ul din „Patul lui Procust“ al lui Camil Petrescu, Bucureştiul ajunge să se ajusteze după contururile fiinţei iubite. Ca şi Paul, şi el bate toate expoziţiile din Capitală, fiind nelipsit de la Dalles (unde pe atunci se ţineau şi concerte, cum aflăm din romanele lui Holban), şi, la unul dintre vernisajele unde doamna T. strălucea discret, simte că oraşul se opreşte la ea: „Numai faptul că era acolo şi pentru mine sala cartonată devenise nucleul Bucureştilor în ziua aceea“.

Că le iubesc sau le ţin la distanţă, cât să-şi dea impresia că nimic nu le tulbură libertatea de a tăia bulevardele sau de a răscroi, la club, marile idei, bărbaţii din romanele interbelicilor se simt pierduţi în marele oraş fără femeile care, altfel, le fac viaţa de netrăit. Pentru Paul, lipsa Annei e un chin, care se ascute în nopţile când o caută năuc în barul din Bulevardul Basarab, fără folos, şi coboară apoi, când se crapă de ziuă, pe Calea Griviţei, pe lângă Gara de Nord, trece de Teatrul Naţional şi se întoarce resemnat pe Brătianu.

Fiecare nume de stradă e legat de o suferinţă care-i împinge pe îndrăgostiţii din vechile romane ale Bucureştilor să-şi plimbe nefericirea singuri şi orbi la orice altă întâlnire. Grădina Icoanei e locul în care Anne îl aştepta cuminte, pe o bancă, strângând în braţe un bloc de desen, dar Bulevardul Dacia, cu nimic aparte pentru Paul, va deveni adresa unei noi iubiri, pe care un stupid accident de tramvai i-o aruncă în cale. Aici stă Nora, profesoara pe care o întâlneşte în noaptea în care împlineşte 30 de ani, şi care-l va vindeca, cu timpul, de Anne. E o femeie simplă şi caldă, care „se simţea bine în casa din Bulevardul Dacia, în acea cameră albă de la al şaselea etaj, mobilată cu lucruri alese de ea şi cumpărate cu răbdare din economii eroice“.

Calea Victoriei e, de departe, cea mai bătută arteră din încurcatele hărţi prin care romancierii au cartografiat Bucureştiul în poveşti de dragoste. Aici e magazinul de mobile al discretei doamne T., „La Arta Decorativă“, în care intră precipitat Fred Vasilescu şi-i lasă domnişoarei pe mână noua garsonieră, s-o decoreze după propriul gust, minimalism Art Deco. Aici îi dă Dania, capricioasa eroină a lui Anton Holban, din „Jocurile Daniei“, întâlnire bărbatului pe care-l zăpăceşte cu hachiţele zilnice: „Voi trece cu automobilul la prânz pe Calea Victoriei. (…) Poţi să fii atunci pe stradă? Să ne vedem oricât de puţin?“. Dania, veşnic certată cu punctualitatea, nu ajunge, dar cei doi se întâlnesc, totuşi, în Grădina Botanică: „Eu îndrăgostit, Dania elegantă, iar ţânţarii, care nu ne lăsau în pace“.

Nu doar pe artere centrale, nu doar în faţa cinematografului de la bulevard, pe lângă care se încrucişează perechile din mai toate romanele interbelice, ci şi în periferia cu uliţe desfundate se suferă şi se iubeşte. Într-o magherniţă sordidă locuieşte Emilia, actriţă de mâna a doua şi cocotă sensibilă, înamorată de acelaşi Fred Vasilescu. Aici îşi retrăieşte bărbatul, într-o toridă după-amiază de august, trecutul în patul ei soios, din casa dosită, şi totuşi cunoscută de privirile lumii bune: „Pe lângă Strada Plevnei e o curte lungă cât o stradelă şi acoperită cu etaje adăugate cârpit, fiecare cu scăriţe de lemn strâmbe. Sunt locuinţe studenţeşti şi menajuri boeme. La cişmeaua din curte e noroi, pentru că toată ziua trebuie să vină lumea să bea apă“. Ladima, îndrăgostitul sinucigaş din acelaşi roman, îşi rumegă suferinţa şi după doamna T., şi după blonda Emilia, tot într-o căsuţă dărăpănată, de pe Calea Moşilor însă.

Tot într-o casă modestă, mai devreme însă de iubirile din „Patul lui Procust“, se petrece o înduioşătoare poveste de dragoste, pe uliţa Lipscanilor, la numărul 18. Povestea e nouă, abia scoasă la iveală de Filip Florian în „Zilele Regelui“ şi, aflăm din carte, a fost scrijelită cu ghearele îndrăgostitului, motanul Siegfried, pe tapiseria galbenă a scaunelor din salon. Iubita lui, pe care o amuşinează când stăpânul, dentistul regelui Carol I, nu-i acasă, are frumosul nume de Manastamirflorinda şi-i dăruieşte pisoi şi-o dragoste cum nu s-a mai văzut în cărţi şi în tot Bucureştiul.

Iubirile fericite sunt puţine, şi mai toate aproape de zilele noastre. Bucureştiul sclipeşte abia sub privirile pline de dragoste ale unui cuplu recent intrat în literatură, Maria şi Alexandru Robe, năşiţi de Ion Manolescu în „Derapaj“: „Mergeam sâmbătă la Mall, îmbrăcaţi de duminică. Ne plimbam pe la terasele din jurul Herăstrăului, oprind lângă Porsche şi Merţuri, direct «La Fiţe»“.

Fac turul cafenelelor, se opresc la ciocolateriile din centru - Leonidas, Chateau Blanc, Jeff de Bruges -, şi Bucureştiul lor îşi amestecă formele cu glazurile extravagante din cofetării. Nimic nu e mai dulce însă decât casa la care se întorc după expediţii în Piaţa Matache sau după escalele în Edgar Quinet: „Traseele memoriei se întorceau la blocul nostru din Dorobanţi, etajul întâi, apartamentul trei“.

Iubiri zaharisite, crize de conştiinţă şi gelozii autopsiate în sute de pagini, puţine întâlniri fericite, deci multă, foarte multă poezie: „Clementina, ţi-am dat toată dragostea mea, ţii minte, mâncam la Capşa un cordon bleu şi te-ai lovit la măsea“, se tânguie îndrăgostitul în poemele de amor ale lui Mircea Cărtărescu, împletite toate din „magazinurile cu frapé-uri, furouri şi doftorii din pasaj“, pe lângă care trec, halucinaţi, iubiţii cu străzi cu tot: „…Mergeam la cinematograf zvâcnind din Gabroveni, Vasile Lascăr, braserii, taioare, mustăţi şi vitrine/ca din nişte aripi cusute pe rochia ta şi pe tine“. Şi tot poetul care a relansat orbitorul bulevard Ştefan cel Mare a prins Bucureştiul într-una dintre cele mai frumoase imagini, una fugară, cu o zgâtie alintată, un pic falsă, lipicioasă şi lunecoasă, ca mai toate iubirile de Bucureşti: „Şi niciodată, şi nici măcar o singură dată/de respirat respirarea buclată/a ei, cum trecea pe bulevardul Dacia-n jos/frecându-şi de Biblioteca Franceză părul sticlos/mâţâită, violetă, fardată, rujată…/aceasta este o poveste adevărată“.

Lansare cu primar

Începând de mâine, în fiecare joi, Cotidianul va oferi o serie de documentare sub titlul „Bucureşti Strict Secret“, realizate de Stelian Tănase. Fiecare DVD va costa 8,9 lei şi va fi însoţit de o broşură de 32 de pagini. Mai mult, în fiecare zi, o pagină de ziar va fi dedicată Capitalei. Cititorii pot găsi în ea un profil al noului bucureştean, refugiile oraşului şi locurile lui de răgaz, impresii luate prin ochii străinilor, cele mai frumoase privelişti, dar şi poveşti despre prizonierii din trafic sau motivele celor care vor să îl părăsească. Primul episod al „Bucureştiului Strict Secret“ va fi oferit pe 6 noiembrie şi are în prim-plan iubirile. El va fi lansat la magazinul Diverta de pe bulevardul Magheru din Capitală, pe 5 noiembrie, la ora 19.00. Evenimentul va beneficia de prezenţa lui Stelian Tănase şi a invitaţilor lui - Sorin Oprescu, Robert Turcescu şi Adrian Ursu.

Comandă Colecţia "Bucureşti Strict Secret" pe shop.cotidianul.ro
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

3 comentarii

 
1
serban_picanta 05-Noi-2008 07:43
Merci Alia Purcaru
Primavara la Bucuresti este cea mai minunata primavara din lume.
2
mariah 10-Noi-2008 16:05
strict secret
va scrie stelian tanase sau fbi-ul? sau sri-ul?
Cu alte cuvinte :bine ales titlul!
3
lucactvnyahoo.com 14-Noi-2008 19:46
Luca Octavian
-------hoarde de borfasi si suti , tigani si autohtoni , betivi si drogati ,motociclisti betivi , drogati si certati culegea sparg linistea noptii , mizeria strazii si mizeria umana prezenta atat ziua cat si noaptea fara incetare ,trafic , clacsoane si dementi -- constructii apocaliptice langa maghernite mizerabile , asta este bucurestiul tau "madame "- O MIZERI -mizeria care INSULTA FRUMUSETEA PRIMAVERII ASA CA , UN PROFUND SI BINEMERITAT SICTIR - CE-TI ESTE ADRESAT --MARS --!
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
POVESTI DE BUCURESTI
 
CELE MAI