Home » Timp Liber » Calatorii » Am fost sau n-am fost în Indonezia?

Am fost sau n-am fost în Indonezia?

26 Iul 2009 Brad Florescu | 16 comentarii | 4144 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Dacă vă spun că am văzut Indonezia sunt arogant. Imensitatea geografică, naturală, culturală şi umană a acestei ţări nu poate fi cuprinsă într-un concediu. Şi mă tem că nici într-o viaţă de om. Indonezia nu e o ţară şi nu e o destinaţie de vacanţă. E o colecţie, un best-of de frumuseţe, contradicţie, spiritualitate şi contrast. Sute de popoare, sute de limbi, sute de tradiţii şi poveşti care trebuiau să poarte un nume. Li s-a spus Indonezia.
 
Tinutul Tana Toraja
Jakarta. Capitala Indoneziei e un oraş atât de poluat încât, la miezul zilei, soarele nu se mai zăreşte din spatele norilor de smog. Cu greu vei găsi aer respirabil printre cele 12 milioane de oameni veniţi de la sat la oraş în speranţa unei vieţi mai bune.

Occidentalizarea Asiei de Sud-Est, care a funcţionat de minune în unele cazuri (Singapore, Hong Kong, Kuala Lumpur), n-a prins la Jakarta. Urbea stă suspendată între două lumi, între zgârie norii din centru şi ghetourile sordide de la periferie. Luxurianta cultură javaneză abia răzbate dincoace de porţile oraşului. Pare de necrezut că Jakarta se află pe aceeaşi insulă cu magnificul templu budist de la Borobudur şi cu filmicul vulcan Krakatau (situat la doar 3 ore distanţă de capitală, cu maşina şi barca). Există totuşi un motiv solid pentru care am venit în Jakarta: aici ateriza avionul.

Tana Toraja. Nu e nici ţară, nici insulă, nici judeţ, nici provincie. E un „ţinut“ în cel mai propriu sens al cuvântului. Semnul bilingv care atârna, la un moment dat, peste şosea („Welcome to Tana Toraja. Selamat Datang“) nu face decât să-ţi confirme sentimentul prezent deja de câţiva kilometri: că ai intrat în altă lume, cu alte reguli, cu alt timp, alt Soare şi alţi zei. În primul rând, definiţia cuvântului „verde“ din orice dicţionar asta ar trebui însoţită de o fotografie din Tana Toraja. Ţinutul e acoperit în proporţie de 90% de orezării impecabil întreţinute, care par că nu reflectează, ci radiază lumina. Tana Toraja emană un verde perfect şi curat, pe care îl exportă în cantităţi mari către ţările producătoare de curcubee. Glumesc.

Dar nu verdele impecabil e atracţia Torajei. Nici fructele sale rare, nici mirodeniile care parfumează cerul, nici bogăţia sa culinară. Nu. Tana Toraja e cunoscută pentru înmormântările sale. În Toraja, morţilor li se acordă un respect vecin cu divinizarea. Sper să nu sune cinic, dar moartea unui torajan e cel mai important moment din viaţa lui. Iar pentru familia îndurerată e un prilej de reafirmare a credinţei în tradiţia strămoşească. Pe scurt: trupul răposatului este ţinut în casă pe toată perioada pregătirilor pentru îngropăciune. Doar că pregătirile durează o lună la familiile sărace şi până la un an în cazul familiilor avute. Pare exagerat? Pare. Dar trebuie spus că o astfel de înmormântare implică mii de invitaţi, tone de mâncare, sute de animale sacrificate şi un scenariu ritualistic care se desfăşoară pe durata unei săptămâni întregi. După procesiunea propriu-zisă, coşciugul nu este îngropat în pământ, ci depus într-o grotă săpată special în stâncile-cimitir pe care le găseşti oriunde în Tana Toraja.

Trebuie subliniat că Rambu Tuka (ceremonia funerară) e un fenomen complet izolat. Nu-l regăseşti, în această formă sau într-o formă învecinată, nicăieri în Indonezia. Mai mult, toţi torajenii sunt creştini într-o ţară cu 87% populaţie musulmană. La toate astea, adăugăm şi limba Toraya, vorbită exclusiv de cei 300.000 de localnici, care nu seamănă cu Bahasa Indonesia („mulţumesc“ în indoneziana oficială este „terima kasih“, iar în Toraya este „kure sumanga“). Altă limbă, alte tradiţii, alte credinţe. Şi totuşi, aceeaşi ţară.

Raja Ampat. Dintre cele 17.000 de insule ale Indoneziei, 1.500 compun acest arhipelag situat în nord-vestul coastelor Noii Guinee, călare pe Ecuator. În traducere, Raja Ampat înseamnă „Patru regi“, nume rămas de pe vremea celor 4 sultani care controlau culturile şi comerţul cu mirodenii înainte de sosirea europenilor.

Dar nu pentru cuişoare sau piper este cunoscut arhipelagul, ci pentru bogăţia incredibilă de specii marine. Conform mai multor organizaţii internaţionale, arhipelagul de mărimea Olandei găzduieşte cea mai mare biodiversitate marină din lume: peste 1.200 de specii de peşti, 600 de specii de coral (adică 75% din toate speciile de coral cunoscute, cu o densitate coralieră de 10 ori mai mare decât în Marea Caraibelor), 700 de specii de moluşte şi 13 specii de mamifere marine. Raja Ampat deţine şi un record mondial: 283 de specii vizionate în-tr-o singură oră de scufundare!

Regiunea poate fi asimilată Asiei doar din punct de vedere politic-administrativ. Din toate celelalte puncte de vedere suntem deja în zona Pacificului, pe a cărui graniţă apuseană ne şi aflăm. Localnicii sunt mai înalţi şi mai solizi decât compatrioţii lor din vestul Indoneziei, iar pielea închisă, părul afro, buzele groase şi muzica pe care o cântă nopţile la chitare mărturisesc o sorginte mai degrabă polineziană. Aici miroase mai degrabă a Hawaii decât a Beijing. Unde ziceaţi că sunt?

Papua. Da, oameni buni, am fost în Papua, de fapt doar pe valea râului Baliem şi nici pe aceea n-am văzut-o toată. Când le-am spus prietenilor mei unde mă duc, unii au râs, alţii s-au îngrijorat. Pentru noi, ăştia, civilizaţi, papuaşul e arhetipul sălbaticului care umblă în fundul gol şi mănâncă oameni. Ceea ce e corect până la un punct. În triburile ascunse în munţi, oamenii umblă aproape goi şi bravo lor. Cât despre mâncat oameni, sportul ăsta s-a terminat acum vreo 50 de ani, mulţumită misionarilor australieni. Alte motive de îngrijorare sau de râs n-am găsit la faţa locului.

Noua Guinee, a doua insulă ca mărime de pe Terra, este împărţită aproximativ egal de Indonezia (teritoriu cunoscut drept Papua sau Irian Jaya) şi Papua Noua Guinee. Deşi avem de-a face cu aceeaşi insulă, partea indoneziană e asimilată Asiei, iar partea răsăriteană e considerată ca făcând parte din Oceania. M-aţi înţeles ce-am vrut să zic. Dacă Raja Ampat e un paradis pentru ihtiologi, Papua e un rai pentru antropologi şi lingvişti. Numai în partea indoneziană se vorbesc 254 de limbi, care vin să le completeze pe cele 700 de peste graniţă. Aproape 1.000 de idiomuri diferite pe aceeaşi insulă, lucru explicabil dacă îţi arunci un ochi peste relief. Papua e un ţinut muntos, cu versanţi abrupţi şi păduri dese, râuri brutale şi junglă impenetrabilă. Fiecare trib are propriul său teritoriu, suficient de vast şi de bogat în resurse pentru a-i stăvili pofta de colindat coclaurii. Graniţele oficiale n-au mare valoare. Oamenii trec frontiera la adăpostul junglei şi merg să vâneze sau să-şi viziteze rudele „de dincolo“, spre disperarea autorităţilor.

De altfel, gheretele grănicerilor, dispensarele şi şcolile construite acolo unde există minime căi de acces sunt singurele amintiri ale instituţionalizării. Dacă le întorci spatele, te redescoperi ca om liber, cetăţean al unei lumi fără frontiere.

Brăduţ „Brad“ Florescu este jurnalist şi fotograf de travel, editor al publicaţiei online www.amazingrace.ro

Când să mergi în Indonezia: între aprilie şi octombrie
Cum ajungi: în absenţa zborurilor directe, recomand Bucureşti-Istanbul-Dubai-Jakarta (cu Emirates) sau Bucureşti-Istanbul-Doha-Jakarta (cu Qatar Airlines). Pentru zborurile interne este de preferat să apelezi la o agenţie de ticketing locală (recomandarea mea: Adventure Indonesia). Cât costă zborul: la companiile de mai sus, între 650 şi 850 de euro, în funcţie de sezon şi de momentul cumpărării. Zborurile interne costă între 50 şi 150 de euro, în funcţie de sectorul pe care zbori. Cazări: de la hoteluri de 5 stele la homestays. Pe noapte, poţi plăti între 100 şi 5 euro per cameră. În Raja Ampat există doar 3 soluţii de cazare. Cea mai ieftină, Kri Eco Resort, te duce la 65 de euro pe noapte (pensiune completă). Buget estimativ pentru 3 săptămâni pe traseul de mai sus: 4.000 de euro de persoană (include zboruri, cazări, transferuri, tururi, toate mesele şi băuturile, taxe).
 

 

 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

16 comentarii

 
1
ut 26-Iul-2009 21:30
Locuri fascinante dar si riscante !
Am fost prin partile acelea. In Jakarta m-as fi dus sa vad si casa lui Obama. In Bali, langa insula Java, unde multi australieni vin in vacanta sunt si riscuri; 2 localuri de noapte aruncate in aer cu 182 de morti iar ecent in Jakarta explozii la 2 hotele de lux cu 10 morti. In drum spre Papua-Noua Guinee m-as fi abatut prin Sultanatul Brunei in insula Borneo acolo unde Adrean Videanu la Palatul Sultanului a pus marmura (nu cred ca a avut comanda si pentru borduri !). West Papua care tine de Indonezia este cu riscuri mari si as evita-o. Mi-a placut Papua de Est - noua Guinee cu Port Moresby. Este adevarat ca in Papua de Est la care sunt asociate si cateva insule in Pacific ( New Britain, New Ireland, Bougainville) sunt sute de limbi dar au si un mare avantaj fata de noi. Limba oficiala este engleza, vremea francofoniei s-a cam inchgeiat. Am fost surprins de nivelul singurului ziar de acolo unde l-am descoperit pe John Gray. Progrese sunt inca de facut.

Royal Brunei Holiday Report
http://www.youtube.com/watch?gl=NZ&hl= en-GB&v=6xvApwmbmdo&feature=related

Kil ling the Witches - Papua New Guinea [ probleme cu vrajitoria ! ]
http://www.youtube.com/watch?v=WlT5dsG2WMc& feature=related

Expedition to West Papua
http://www.youtube.com/watch?v=aKCLX-x4aGU&f eature=related

John Gray and the problem with Utopia
http://www.youtube.com/watch?v=4fcPEGEJ8Sg

Obama's former house in Jakarta
http://www.thejakartapost.com/news/2008/10/28/obam a039s-former-house-jakarta-sale.html

NB: de suprimat spatiile libere in links, daca apar.
2
ut 26-Iul-2009 22:22
Videanu ...
Videanu a pus marmura in palatul sultanului din Brunei si a lucrat pentru Versace
http://stiri.kappa.ro/politica/marmura-su ltanului-brunei-versace/stire_133310.html
3
ut 27-Iul-2009 13:05
Cate limbi vorbeau Dacii ?
Mi-a scapat ceva cu privire la cele peste 700 (unii zic peste 800) de limbi vorbite de bastinasii din Papua (Est) - Noua Guinee in prezent. Limba oficiala este acum engleza. Peste un timp cati vor mai sti ce cuvinte din limba lor au mai ramas din limba sau limbile papuase ? Noi care ne consideram urmasii lui Traian si Decebal mai stim ce cuvinte au fost in limba Daca ? Sau in limbile Dacice ? Am avut si noi poate zeci sau sute de limbi vorbite in Dacia ? Mai avem in limba romana cuvinte dacice ?
4
ut 27-Iul-2009 21:44
Raja Ampat ...
In apele insulelor indoneziene Raja Ampat (la vest de West Papua)
http://www.youtube.com/watch?v=z9aLbKXVpFg
http://www.youtube.com/watch?v=T4n8UXdeXNo&f eature=related
http://www.youtube.com/watch?v=xnh H7Sa-Iug&feature=related
< http://en.wikipedia.org/wiki/Raja_Ampat_Islands >
5
lia 27-Iul-2009 21:46
scump
se poate ajunge pina in Indonezia cu o companie low cost, dar daca vrei sa o iei pe ruta mai lunga, ma rog, nu ma amestec.Chiar 4000 de euro pe o luna?Scump a fost, cred ca se poate calatori si cu un buget restrins.
6
ut 28-Iul-2009 12:40
Titlu ...
" Am fost sau n-am fost în Indonezia ? "
Bun titlu. Daca spui ca ai fost in Malta, Cipru ... are sens dar sa spui ca ai fost in Europa, USA, Rusia, Indonezia, fara a adauga unde anume, poate fi lipasit de inteles. Indonezia cu apele in care insulele acesteia sunt raspandite este mai mare decat Europa sau USA.
( Poti merge dus-intors la Jakarta cu mai putin de 1.500 E, problema < cat costa ? > incepe de acolo )
Populatie :
Europa 731.000.000
U.S.A 307.021.868
Indonezia 237.512.352
Rusia 141.903.979

Virtual Tour of Indonesia
http://www.youtube.com/watch?v=b9cf1Hf6 swk&feature=related
7
ut 28-Iul-2009 12:48
erratum
http://www.youtube.com/watch?v=VEIPh6VBjF8&fea ture=related
in loc de
http://www.youtube.com/watch?v=b9cf1Hf6swk& ;feature=related
NB: de suprimat spatiile libere in link.
8
bradflorescu 28-Iul-2009 16:08
Am fost sau n-am fost
Multumesc pentru comentarii. Am sa incerc sa raspund ici-colo.
Pt Lia: cu ce companie low-cost se poate ajunge din Romania in Indonezia? Chiar m-ai facut curios. Suma de 4.000 de euro pe care am trecut-o in articol ia in calcul absolut toate cheltuielile. Trebuie stiut ca in regiunile indepartate (Papua, Raja Ampat) preturile sunt foarte mari, pentru ca totul trebuie adus fie cu vaporul fie cu avionul. Am sa-ti dau un singur exemplu: un drum cu barca de la Sorong pana la Raja Ampat (90 de minute) costa 300 de USD. Doar dus. Sigur, in alte zone din Indonezia se poate trai foarte ieftin.
Pt ut: da, asa e, dupa cum am scris, un bilet pana la Jakarta costa intre 650 si 850 de euro, depinde cand si de la cine il iei. Chestia cu limbile dacilor nu o cunosc, dar cred ca e un subiect interesant pentru etnologi si lingvisti. Bottomline, ma bucur sa intalnesc pe cineva care a fost acolo si iubeste Indonezia.
9
lia 28-Iul-2009 19:44
nu
am spus ca este companie low cost directa, trebuie schimbat avionul de doua ori, asta mai lipseste sa divulg aici, ce, vrei sa ascult manele cind mai merg in Asia?Se poate merge cu companie low cost chiar si in Australia.
10
ut 28-Iul-2009 23:27
No comment ...
Irian Jaya - Fighting for West Papuan Independence -Indonesia
http://www.youtube.com/watch?v=0cPLzna 5qjE&feature=related
11
bradflorescu 29-Iul-2009 02:16
Pt Lia
Nu vreau sa asculti manele si, crede-ma, n-o sa le asculti. Daca te referi la Air Asia (prin Londra) sau Kingfisher (prin Londra-Mumbai) sau Air Arabia (prin Istanbul-Sharjah), e adevarat. Daca nu te referi la astea, zi pe loc cine zboara CGK in doua escale si nu e legacy airline!
12
ut 29-Iul-2009 09:15
Ce nevoie ...
Ce nevoie are Indonezia de 1/2 din Insula Papua si 1/2 din insula Timor ?
Death of a Nation - Indonesian East Timor [Decesul unei natiuni]
http://www.youtube.com/watch?v=OhaBSPGBX co
NB: de suprimat spatiile libere in link.
13
ut 29-Iul-2009 10:03
Conflictul
Conflictul din East Timor a fost genocid ?

WAS THE CONFLICT IN EAST TIMOR ‘GENOCIDE’ AND WHY DOES IT MATTER?
http://www.austlii.edu.au/au/journals/MelbJIL/20 01/18.html
14
ut 30-Iul-2009 21:49
Dislocari de populatii ...
Stalin in fostul Imperiu Sovietic a dislocat in Siberia locuitori din Basarabia, Tarile Baltice, etc, si a mutat in acestea rusi. La fel a facut si Suharto in Indonezia. A mutat pe musulmani in insule in care alte etnii erau dominante sau revendicau independenta precum Timorul de Est, West Papua, Ace, Moluce, s.a, si a favorizat mai ales insulele Java si Bali pe seama resurselor din acele insule. (la fel procedeaza si China mutand chinezi in Tibet si Tara Uigurilor). La caderea lui Suharto, dupa o dictatura de 32 ani, in 1998, au avut loc violente si multi musulmani au trebuit sa paraseasca insulele unde ii mutase Suharto. In Youtube atasat, 15.000 musulmani incearca sa se salveze in graba pe un vapor trimis de guvern. Ambon este capitala insulelor Moluce [Muluku Islands]

Ambon\'s Religious Bloodbath - Indonesia.
http://www.youtube.com/watch?v=qy15BcK 7lFI&NR=1&feature=fvwp
____
http://www.o fm.org/3/just/JUSamb1.html
http://www.geocities.c om/ambon67/noframe/joshua0212y2k.htm

PS: de suprimat spatiile libere, in links, daca apar.
15
ut 31-Iul-2009 11:28
Cauze si consecinte ...
Aceleasi cauze duc la aceleasi consecinte oriunde pe glob. Ce a fost in Insula Ambon, capitala Insulelor Moluce, unde Suharto a transferase 50.000 musulmani peste ~275.000 localnici, se intampla acum in Urumqi capitala Xinjiang, tara a uigurilor, unde uigurii mai reprezinta doar 12,8% din populatie, restul sunt chinezi. In Chisinau situatia este mult rea ? - romanians 4,49% ! Sunt insa si moldovans 67,62% !

China - Uighur Anger
[pentru video click pe view click , pentru text click pe view transcript]
http://www.journeyman.tv/?lid=59753#5 9751
________
http://www.journeyman.tv/?lid=5975 3#59751
http://en.wikipedia.org/wiki/Chi%C5%9Fin% C4%83u
http://en.wikipedia.org/wiki/Xinjiang
NB: de suprimat spatiile libere, daca apar, in links.
16
ut 05-Aug-2009 08:36
International Crime ? Uncertainty !
What Constitutes an International Crime?

" For many years uncertainty has remained about what constitutes an international crime ... Much of this uncertainty appears to stem from the fact that the principles that have informed the concept of an international crime are themselves imprecisely defined.... a non-exhaustive list of breaches which constituted an international crime, including:
(a) a serious breach of an international obligation of essential importance for the maintenance of international peace and security, such as that prohibiting aggression;
(b) a serious breach of an international obligation of essential importance for safeguarding the right of self-determination of peoples, such as that prohibiting the establishment or maintenance by force of colonial domination;
(c) a serious breach on a widespread scale of an international obligation of essential importance for safeguarding the human being, such as those prohibiting slavery, genocide and apartheid;
(d) a serious breach of an international obligation of essential importance for the safeguarding and preservation of the human environment, such as those prohibiting massive pollution of the atmosphere or of the seas. "
IN:
INVOKING STATE RESPONSIBILITY FOR AIDING THE COMMISSION OF INTERNATIONAL CRIMES — AUSTRALIA, THE UNITED STATES AND THE QUESTION OF EAST TIMOR
http://www.austlii.edu.au/au/journals/MelbJIL/20 01/1.html

NB: de suprimat eventuale spatii libere in link.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CALATORII