Home » Societate » Povesti de Bucuresti » Alison Mutler despre Bucureşti: “Ai timp să te enervezi, să te stresezi, dar nu să te plictiseşti”

DE CE IUBIM BUCUREŞTIUL

Alison Mutler despre Bucureşti: “Ai timp să te enervezi, să te stresezi, dar nu să te plictiseşti”

29 Iun 2009 Loredana Ciubotaru | 0 comentarii | 4779 vizualizari
Rating:
13 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
“Practic, eu mi-am trăit viaţa în Bucureşti. Aveam doar 18 ani când am ajuns aici”, povesteşte corespondenta Associated Press pentru Cotidianul.
 
De ce iubim Bucurestiul
Fotografie de: Vadim Ghirda
“Relaţia mea propriu-zisă cu Bucureştiul începe în vara lui ’84 când am venit cu trenul din Anglia (copiilor mei nu le vină să creadă) şi mi s-a părut un loc ostil, prăfuit, cald şi, totuşi, exotic puţin. Am revenit în vara anului 1986, la cursurile de vară (era anul Cernobîl), era şi mai cald şi mai prăfuit şi mai sub teroare comunistă. Atunci mi-am zis: îmi place România, dar nu m-aş muta niciodată. Şi iată că suntem în 2009 şi stau în Bucureşti. Deci never say never. Aşa a fost prima mea întâlnire cu Bucureştiul”, povesteşte Alison Mutler, corespondenta Associated Press. Jurnalista s-a stabilit definitiv în România în 1991 şi de 18 ani spune lumii veştile din această ţară.

“Practic, eu mi-am trăit viaţa în Bucureşti. Aveam doar 18 ani când am ajuns aici”, spune aceasta, arătând un tablou la care ţine foarte mult, cu Bucureştiul anilor ’30, pe Calea Victoriei. Corespondenta Associated Press descrie cu lux de amănunte ce a impresionat-o când a ajuns în Bucureşti: “Cea mai palpitantă experienţă pe care am avut-o era în ’88, când am venit aici cu doi ziarişti, eu fiind translator, şi se construia Casa Poporului. Îmi aduc aminte de muncitorii trudiţi, care cărau găleţi, parcă eram în secolul al XVIII-lea. Şi-mi aduc aminte de apartamentele de lux, care erau pentru securişti probabil şi care erau decorate în mov şi lila”.

Un oraş de 24 de ore din 24

Locul de suflet al jurnalistei este Piaţa Revoluţiei, pentru că de acest loc se leagă multe momente importante atât din viaţa ei, cât şi din viaţa României: “Dacă Bucureştiul are o inimă, acolo este. Acolo şi-a dat seama pentru prima dată şi Ceauşescu că se clătina comunismul. Imaginea de pe faţa lui va rămâne în istoria României recente. Tot în piaţă a avut loc şi înmormântarea lui Corneliu Coposu, nu am mai văzut atâta lume. Acolo a fost şi curcubeul lui Bush, care atunci când şi-a încheiat mandatul a adus aminte de asta. Deci şi pentru liderul planetei a însemnat ceva”.

“În Piaţa Revoluţiei s-a aflat despre participarea României la Al Doilea Război Mondial sau despre abdicarea lui Carol. Toată istoria s-a petrecut acolo. Câte oraşe din Europa au asemenea pieţe? ~sta ar fi locul pe care l-aş prezenta pentru prima dată unui străin. Acolo m-am iniţiat, acolo stăteam de vorbă cu jurnaliştii, de acolo am aflat tot”, continuă aceasta. Din Piaţa Romană, în schimb, jurnalista a transmis în direct pentru CNN. “Asta era important la început, să stai în stradă, de acolo îţi luai ştirile.”

Ce a mai marcat-o pe Alison Mutler în Bucureşti este mirosul de la metrou (care nu s-a schimbat de cel de acum 18 ani) şi al teilor, faptul că este un oraş de 24 de ore: “Voi nu sunteţi niciodată stresaţi că se închid magazinele, nu există rigoarea nemţească că se închid la o oră anume. Este un oraş non-stop. Asta apreciez ca o femeie ocupată, cu copii, cu serviciu”. Îi mai plac locurile vechi, dar amenajate: “Dacă mă duc acolo şi petrec zece minute aflu foarte multe, ăsta este şarmul Bucureştiului. Informaţii, zvonuri, afli cine se întâlneşte cu cine, astea nu le iei oficial. Este un oraş oral dacă pot spune aşa. Acesta este farmecul pe care şi l-a păstrat din trecut”.

Corespondenta Associated Press este foarte sinceră şi atunci când vine vorba despre imaginea Bucureştiului în afara graniţelor. Aceasta mărturiseşte că oamenii care doar vizitează oraşul văd doar părţile bune şi anume că este splendid, că este un oraş energic, că sunt lucruri interesante, cum ar fi “un preot în haine preoţeşti care mănâncă la McDonald’s, un ţăran care vinde în stradă sau un taximetrist care înjură de mama focului şi apoi se închină la o biserică. E foarte frumos, nu ai timp să te plictiseşti, ai timp să te enervezi, să te stresezi, dar nu să te plictiseşti”.

“Capitala a devenit un oraş dedicat mall-urilor. Viaţa se petrece la mall”

Jurnalista vorbeşte şi despre localurile de dinainte de revoluţie: “În ’88 am mâncat labe de urs la Lido, cred. Adică ceva foarte rafinat. În jurul meu totul era pe cartelă, era un foarte mare contrast, bun pentru un scriitor. Îmi mai aduc aminte de hotelul în care a stat Hillary Clinton în anii ’90. Eu am fost acolo în noiembrie ’88, scriam o carte poştală pentru Anglia, şi am observat un şobolan care fugea prin curte. Un an mai târziu, în acelaşi loc, a stat Hillary Clinton. Între timp a fost cumpărat, renovat, dar ca imagine asta rămâne în mintea mea”.

Când vine vorba despre schimbările pe care tranziţia le-a adus Micului Paris, Alison Mutler nu e tocmai optimistă, spunând că nu s-au întâmplat prea multe lucruri bune: “Odată cu tranziţia, Bucureştiul s-a schimbat în rău. Traficul care este intens şi parcă deteriorează calitatea vieţilor oamenilor. Nu este suficientă organizare în felul în care s-a dezvoltat; mi se pare că oamenii au nervii întinşi la maximum, nu mai e loc de bună ziua, nu mai e loc de «Haideţi în faţă», nu mai avem loc parcă de bune maniere, toată lumea e crispată, oamenii nu sunt foarte relaxaţi aici”.

“Bucureştiul a devenit un oraş dedicat mall-urilor, viaţa se petrece la mall. E adevărat că asta e globalizarea, dar e trist, pentru că din nou se deteriorează calitatea vieţii, se depersonalizează Bucureştiul. Trebuie mall, trebuie magazine, dar viaţa parcă se petrece la mall”, spune jurnalista.

Britanica e indignată că în centrul istoric nu s-a făcut nimic. Deşi spune că avem o arhitectură superbă (Ateneul Român, CEC, Muzeul Naţional de Artă de pe Calea Victoriei), românii nu ştiu să conserve monumente cu adevărat importante.

Încercând să facă o comparaţie între Londra şi Bucureşti, Alison arată principala diferenţă: “Aici se respiră mai mult aer curat şi e mai «intim». Te poţi întâlni cu o persoană din întâmplare, ceea ce în Londra nu se întâmplă”.


 Vizitează şi www.deceiubimbucurestiul.ro

 

 

 

 


 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
POVESTI DE BUCURESTI