Home » Home » Features » Alegerile din ’46: Stalin şi poporul rus 1 mil. $ ne-au adus

Alegerile din ’46: Stalin şi poporul rus 1 mil. $ ne-au adus

17 Iun 2009 Mirela Corlatan | 10 comentarii | 5421 vizualizari
Rating:
11 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Un document exploziv despre relaţia dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin poate fi citit de azi într-o carte ce se lansează la Bookfest: Stalin i-a finanţat cu un milion de dolari pe comuniştii români ca să fraudeze alegerile din 1946.
 
Pana si comunistul feroce Stalin a "aranjat" alegerile pentru Dej tot cu ajutorul dolarilor
Pana si comunistul feroce Stalin a "aranjat" alegerile pentru Dej tot cu ajutorul dolarilor
Documentul reprezintă o stenogramă a unei discuţii ce a avut loc la Moscova pe 2 şi 3 aprilie 1946 între Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al PCR, şi Teohari Georgescu, ministru de Interne, pe de o parte, şi Stalin, Viaceslav Molotov, ministrul de Externe al URSS, şi G.M. Malenkov, secretarul CC al PCUS, pe de altă parte. Întâlnirea la vârf a avut ca principal subiect organizarea alegerilor din România, care - arată documentul - trebuiau câştigate de PCR cu orice preţ. Cu o atitudine de subordonaţi, cei doi lideri comunişti de la Bucureşti s-au dus la Stalin pentru a-i prezenta situaţia din ţară şi pentru a-i învăţa cum să procedeze. Acesta nu i-a dezamăgit şi le-a ţinut adevărate lecţii de politică, de marketing electoral şi de economie.
 
Astfel, documentul arată, de exemplu, că la Moscova s-au stabilit procentele pe care partidele trebuiau să le aibă în blocul guvernamental după alegeri. De asememea, că URSS a finanţat campania electorală cu un milion de dolari, care au fost schimbaţi în lei pe piaţa neagră. Aceasta la cererea lui Gheorghiu-Dej, care a motivat ajutorul financiar prin trimiterea în ţară a 15.000 de activişti comunişti, care să facă propagandă susţinută timp de trei luni. „De câţi bani este nevoie?“, întreabă Stalin
 
„Circa 10 miliarde pe lună“, răspunde Dej. Lui Stalin i se prezintă apoi o posibilă sursă de finanţare: „Avem în total 600 de milioane de lei. Suma este cu totul insuficientă. Noi primim conform armistiţiului 13 miliarde pe lună. Este vorba să reducem acum această cifră. Am putea să nu o mai reducem şi suma ce am fi vrut să o reducem să le-o dăm lor (comuniştilor români). Dar şi în acest caz am putea scoate vreo 2-3 miliarde pe lună, în nici un caz 10“. Lui Stalin îi vine atunci ideea salvatoare: „Cu dolari aţi putea face ceva? Aţi putea să-i transformaţi în lei?“ „Da“, răspunde Dej. „La ce curs?“ „Oficial e 10.000 dolarul, dar la bursă este peste 40.000 de lei“. „La ce curs este bine să vă dăm atunci? La cursul de 30.000 lei puteţi face faţă? Bine, atunci veţi primi un milion de dolari. Mai departe?“. Problema alegerilor a fost descusută de cei cinci pe toate feţele, Stalin dându-le celor doi români diverse directive: ce să scrie în program, să dea dreptul de vot de la 21 de ani şi cel de a fi ales de la 25, să dea înainte titluri de proprietate ţăranilor pentru a-i atrage de partea PCR.
 
O altă problemă ridicată de Gheorghiu-Dej la întâlnirea cu „tătucul“ a fost aceea a saşilor şi a şvabilor din România, el cerând voie, practic, să-i expulzeze din ţară. „Avem în ţară 500.000 de saşi şi şvabi. Ei au fost totdeauna pionierii imperialismului german şi focarele reacţiunii. În prezent au început din nou să ridice capul. Am vrea să-i expulzăm“, a motivat el. Stalin nu a fost însă de acord. „Războiul s-a terminat. Acum e greu de expulzat.“ Oferă însă o soluţie de compromis: să li se ia dreptul la vot pe motiv că au „fost înscrişi în grupul etnic german, organizaţie hitleristă“. „Nu trebuie avut milă de ei“, decretează Stalin. La cererea lui Dej, acesta acceptă şi să trimită în România „principalii criminali de război“, în special pe mareşalul Ion Antonescu, care se aflau încă în URSS ca prizonieri pentru că anglo-americanii trebuiau să dea un aviz şi aşteptau să vadă dacă nu cumva vor fi „ceruţi“ de Tribunalul de la Nürnberg. „Dă-i dracului de anglo-americani. Nu sunt oare prizonierii noştri? Trebuie trimişi în România“, s-a învoit Stalin.
 
În stenograma întâlnirii de la Moscova, personajele apar cu nume criptate: Dej e „Fe“, Stalin este „N“, Teoharie Georgescu e „Cr.“ etc. Ele au fost identificate de Dorin Dobrincu, istoricul care a descoperit documentul, şef al Arhivelor Naţionale şi membru în 2006 în Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. „Era o practică menţinută din perioada clandestinităţii partidului“, arată Dobrincu. Împreună cu alţi doi istorici, Mihnea Berindei şi Armand Goşu, cu care a fost coleg în comisia condusă de Vladimir Tismăneanu, acesta a editat un volum cu documente din perioada 1945-1965, practic perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej. Volumul ("Istoria comunismului din România") este publicat de Editura Humanitas şi va fi lansat în această după-amiază la Bookfest. „Sunt circa 200 de documente transcrise, prezentate cronologic, multe dintre ele inedite şi care acoperă toţi anii din acea perioadă şi toate capitolele din raportul de condamnare a comunismului“, spune Dobrincu.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

10 comentarii

 
1
ques 17-Iun-2009 13:37
$
si Stalin de unde-i avea?!
2
elenick 17-Iun-2009 16:50
uite si de unde a invatat meserie FSN-ul
Iata de ce accederea la putere era esentiala pentru PDL si PSD, conteaza cine numara , la alegeri, restul- programe,principii, sunt bazaconii!

Zguduitor documentul, descoperit dupa atata timp, care schimba efectiv cartea de istorie.

cati ani vor mai trece pana se vor descoperi identitatea votantilor de pe Listele suplimentare, aflati in voiaj electoral in iunie 2009??? tot atati?

invatatura e sublima, totusi, si reconfortanta : Istoria nu iarta! se aude, baieti?
3
elenick 17-Iun-2009 16:52
erata
identitatile, of course!
4
Periscop 17-Iun-2009 23:37
Scopul articolului
elenick (17-Iun-2009 16:50)
uite si de unde a invatat meserie FSN-ul
Iata de ce accederea la putere era esentiala pentru PDL si PSD, conteaza
este sa gaseasca naivi ca tine care sa faca comparatii intre vremurile lui Pazvante Chiorul si cele actuale. Daca vrei sa afli ce s-a intamplat atunci, intreaba-l pe Diaconescu. Mai intreaba-l si cate "macaroave" purtau baietii "soarelui" in buzunare si care era efectivul armatei rosii care era in Romania si ce s-ar fi intamplat cu cei care ar fi deschis gura sa "demaste" inlocuirea buletinelor de vot valabile cu cele matrasite (scurt fara comentarii, la vedere).Uita-te la titlu: Cica NE-AU ADUS in loc de LE-AU ADUS.
5
rxctps 18-Iun-2009 06:42
Ce s-ar fi intamplat...
...fara baionetele si milionul sovietice?Nu ar fi ajuns toti tampitii sefi...
6
inimarea 18-Iun-2009 06:46
Puţină istorie, People
PC din România (1921) a adoptat programul trasat de la Kremlin - unde România figura ca stat imperialist - asumîndu-şi "rolul istoric" de a lupta pentru independenţa "popoarelor asuprite" din Ardeal, Basarabia şi Cadrilater. Aceasta, la 3 ani după Marea Unire. Decretul de scoatere din legalitate a PCdR fiind gata semnat, votanţii au fost arestaţi chiar la ieşirea din clubul unde se aduncaseră. Pînă în august 1944, mai rămăseseră în Ro vreo 900 de comunişti -, mare parte, deţinuţi politici la Doftana şi Tg Jiu. Printre aceştia, Gheorghiu-Dej. Armata Roşie i-a eliberat şi i-a pus la muncă, în folosul strategiei sovietice de formare a blocului comunist. Dat fiind Acordul dintre Puterile Aliate -prevăzînd libertatea popoarelor învinse de a-şi alege regimul politic - "primele alegeri democratice din Ro" (sloganul comunist) nu s-au produs în condiţii de teroare, chiar dacă ţara era ocupată militar de Armata Roşie. Dar "Soarele" a pus presiune pe cîţi votanţi a putut, avansînd promisiuni de viaţă nouă, nu un program politic propriu-zis. Astfel, nu apăreau, acolo, colectivizarea, naţionalizarea industriei, comeţului i a băncilor, abolirea monarhiei. Acestea, însă, pluteau în aer. Ceea ce era de ajuns pentru a trezi vigilenţa românilor, mai ales a acelora care luptaseră în Est şi văzuseră mizeria neagră în care trăiseră fericiţii colhoznici sovietici. Cel mai important - comuniştii erau priviţi ca oamenii ruşilor, a căror brutalitate în timpul "eliberării" nu lăsa nici un dubiu asupra intenţiilor lor referitoare la Ro. Pe sub toate acestea, decenii de propagandă burgheză, în care comuniştii erau prezentaţi ca duşmani ai României Mari, ai fiecărui român căruia i-ar fi pregătit masă la cazan şi nevastă la comun.
Cu toate acestea, comuniştii au reuşit să fraudeze alegerile, şi "cu concursul" observatorilor din partea Aliaţilor, care au închis ochii la practicile electorale bolşevice, urmînd indicaţiile primite oficial.
Dar nu aceasta a hotărît rezultatul votului.
7
inimarea 18-Iun-2009 07:30
Ochiul şi Soarele: Ochiul
Alegerile din 1946 s-au constituit într-un referendum popular cu întrebarea "Vreţi comunism?"
Istoria factuală ne arată că românii "au vrut". De la "partidele istorice" - în frunte cu Casa Regală - şi pînă la opincă - românii "au vrut".
Clasa politică din Ro s-a lăsat intimidată de ocupaţie - de unde legenda comunismului adus pe şenilele tancurilor ruseşti. Cum se mai lăsase intimidată de fascism, delegînd puterea lui Carol I. Apoi, de hitlerism, lăsînd un conducător militar în loc, de care s-a dezis imediat cînd războiul a luat o-ntorsătură ireversibil defavorabilă. Liderii liberalilor şi ţărăniştilor "au stat la cutie", continuînd "să aştepte americanii", cum deja obişnuiau, de atîţia ani. Social-democraţii - urmaşii "generoşilor" care s-au dezis de programul antinaţional al PCdR - au mers mai departe, aliindu-se cu foşii tovarăşi de tinereţe revoluţionară. Titel Petrescu "o fi simţit" că era şansa lui de a ajunge la putere. Astfel, singurii agitatori realmente activi împotriva comuniştilor au rămas legionarii - tributari atît naturii lor teroriste, cît şi - mai ales - reputaţiei de cozi de topor hitleriste.
Regele Mihai nu conta politic, oricît de bine dădea mîndra-i înfăţişare, la mulţimea de gură-cască. Regina-Mamă şi Urdăreanu - "mareşalul Palatului" - croiau o politică proprie, a cărei urmare a fost imobilismul în faţa ameninţării bolşevice. E probabil că decorarea lui "Mihăiţă", de către Stalin, să fi indus - în selectele cercuri ale Palatului - ideea că dracul nu e aşa de negru. Pentru familia regală, nici n-a fost - aici, artizanii politicii de palat au avut dreptate.
Guvernul Rădescu a pus mitralierele pe zurbagiii "stricători de Neam şi Ţară", în 1945. Ruşii n-au pus, căci n-au avut pe cine. "Partidele istorice" n-au iniţiat uriaşe manifestaţii de protest, după alegeri. Liderii lor s-au ales cu martirizarea neglorioasă a exterminării politice, neîndrăznind să-nfrunte baionetele sovietice. Au socotit inutil sacrificiul, tînjind la exil aurit.
8
inimarea 18-Iun-2009 07:52
Soarele
Emblema nu era doar a comuniştilor, care se disimulaseră într-o fastidioasă "formaţiune de masă", evident numită Front (Frontul Democraţiei Populare, din care făcea parte Frontul Plugarilor). "Frontul" are o lungă tradiţie în politica românească, atunci cînd e vorba de uzurparea puterii. "Frontul" venea cu sloganurile sovietice - alfabetizare, electrificare, libertate, egalitate, bunăstare. Cine nu şi le-ar fi dorit?
"Combătea" demascînd burghezo-moşierimea exploatatoare - "diabolizarea adversarului politic", cum se spune azi, cînd se tot descoperă apa caldă.
Îşi asuma meritele reformei agrare - incomparabilă cu aceea din anii 1920 - lucru recunoscut şi de propaganda comunistă, mult mai tîrziu dar din raţiuni doctrinare. Însă ţărănimea reuşise polarizarea, în cei 20 de ani de proprietate asupra pămîntului: o parte nu se descurcase şi pierduse pămîntul. Aceea era ţinta Soarelui. O parte se descurcase de minune şi luase pămîntul nenorocoşilor. Acela era duşmanul - "chiaburul". Tactic, Soarele targheta impecabil.
Chiar şi aşa, este inimaginabil ca milioane de ţărani - grosul votanţilor - să fi pus deştu' pe Soarele. Prilej de a constata, din nou, că furtul electoral din mediul rural rămîne baza succesului în alegeri, "e un cîştig istoric" al dintotdeauna originalei democraţii româneşti.
Numai că nedumerirea lor - la aflarea rezultatelor votării - a rămas o simplă ridicare din umeri, datorită abuliei "partidelor istorice". "Opinca" aştpta, ca-ntotdeauna, să urmeze vlădica. Dar vlădica dormea ca boul pe coadă.
Atunci a fost unica ocazie în care românii se puteau ridica împotriva comunismului, pînă la a muri cu ruşii de gît, cum o mai făcuseră. Atunci, ecoul şi emoţia produse de uriaşe mişcări populare în România anticomunistă ar fi putut opri "marşul victorios al socialismului şi comunismului". Mai ales represaliile brutale ar fi şubrezit poziţia lui Stalin, care avea şi aşa destule probleme cu "aliaţii".
Însă românii aşteptau americanii, să-i scape de ruşi.
9
rxctps 18-Iun-2009 12:31
Rectific...
...nu tampitii au ajuns sefi datorita sovieticilor.Ca tampitii au scoala...
PS.Daca nu ma insel PCR a fost scos inafara legii in 1924 si nu imediat dupa asa zisa aderare la Comintern.Cat despre Ernest(m)Urdareanu,apoi ala era omul lui Carol al II-lea si in nici un caz al Reginei Mama.Cat despre teama lui Stalin de ce spuneau "aliatii"astea sunt povesti de adormit copii mici.Batusera palma inca de la Teheran din '43 cand se decisese ca cine va ocupa o tara va impune sistemul sau politic...
10
inimarea 18-Iun-2009 13:41
Mai greşeşte omul...
Poate să mă fi înşelat în privinţa lui Urdăreanu, dar eu n-am pomenit de interzicerea PCdR, ci de arestarea celor care au votat aderarea la Internaţionala a II-a Comunistă.
În schimb, despre echilibristica făcută de Stalin pentru a şi respecta înţelegerile de la Yalta şi Teheran, pentru a-şi şi vedea planurile de extindere a comunismului înfăptuite, am citit mai multe chestii. Vezi doar diplomaţia lui Kissinger, eventual şi Memorii - Churchill.
Acum înţeleg de ce nu combaţi teza de bază a textelor - "comunismul prin noi înşine". Ţi se pare incredibil ca Stalin să se fi sinchisit de Churchill şi Roosvelt. Suporţi o veste proastă? A fost un imens bărbat politic. Din păcate, din specia prădătoare. Pentru latura sa inumană, recomand Arhipelagul Gulag, de Soljeniţîn.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
FEATURES