Home » Politic » ADRIAN NĂSTASE: Reîntoarcerea la normalitate

Priorităţile României

ADRIAN NĂSTASE: Reîntoarcerea la normalitate

26 Oct 2009 | 8 comentarii | 2567 vizualizari
Rating:
14 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Anul 2009 este, evident, un an pierdut, un an plin de scandaluri, dar lipsit de expertiză economică sau administrativă, lipsit de viziune şi caracterizat de îndepărtarea, aproape totală, a României de regulile şi principiile Uniunii Europene - pe care le-am semnat oficial şi ni le-am însuşit în urmă cu 5 ani.
 
Adrian Nastase
România are nevoie acum, în primul rând, de reîntoarcerea la normalitate. Pentru 2010, anul când România va avea - sper - un nou preşedinte şi un nou guvern, prognozele interne, ca şi cele ale instituţiilor financiare internaţionale arată o revenire la creşterea economică, chiar dacă în procente mici, susţinută în bună parte printr-o sporire a contribuţiei exportului pe fondul consolidării sustenabilităţii finanţelor publice, introducerii programării bugetare multianuale şi utilizării integrale a fondurilor structurale de coeziune şi pentru agricultură de la Uniunea Europeană, care, până în 2013, reprezintă 27,5 mld. euro, cu mult mai mult decât toate împrumuturile făcute de România în ultimul timp. Trebuie să punem capăt situaţiei de contribuitor net la bugetul UE, aşa cum s-a întâmplat în primul an post-aderare.

Cheia de boltă a României, în perioada următoare, va fi, în opinia mea, activitatea Guvernului. Persistenţa crizei economice, detaşarea unor parteneri europeni, altădată extrem de binevoitori, îndepărtarea şi mai mare a altor parteneri europeni, care nu mai manifestă aproape nici un fel de respect faţă de noi sau faţă de instituţiile româneşti, indiferenţa marilor puteri faţă de o ţară care nu mai oferă nici măcar semne de prietenie conduc, din punctul meu de vedere, la necesitatea unei alte abordări guvernamentale.

În primul rând, am în vedere renunţarea la programul de guvernare - chiar dacă el este cerut la acordarea încrederii în Parlament. Acest document a devenit caduc, obiect de târguială, de care ne aducem aminte doar o dată la 4 ani. El trebuie înlocuit cu o STRATEGIE a României, cu obiective clare şi precise, peste ciclul electoral de 4 ani, elaborată în directă legătură cu termenele Comunităţii Europene, care nu ţin cont de alegeri, ci de realismul abordării şi al problemelor economice şi sociale. Unii vor declara că strategia este o idee vetustă, înapoiată, închistată, dar lipsa acesteia în ultimii 20 de ani, renunţarea din 4 în 4 ani la unele obiective pentru a începe altele, modificarea aberantă a legislaţiei, lipsa de aliniere la standardele europene şi multe altele au condus la situaţia pe care toţi o deplângem şi care nu pare rezolvabilă, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Cred că avem datoria unor abordări radicale în lupta pentru scoaterea ţării din criză. De ce să nu acceptăm ceea ce istoria economică a deceniilor postbelice arată, şi anume că niciodată nici măcar guvernele occidentale capitaliste nu au recurs la forme liberale atunci când ţara era în criză economică, ci, dimpotrivă, la dirijism temperat, fundamentat pe principiile neokeynesiene, ridicat la nivelul de politică de stat, pentru salvarea economiei naţionale.

Ar trebui să discutăm, în acest moment, de priorităţi economice şi sociale, despre revizuirea necesară a Constituţiei şi altele. Nu este posibil să le trec în revistă pe toate. Iată însă câteva teme prioritare, în opinia mea.

1) Statul şi ordinea de drept
România are o Constituţie care proclamă democraţia, esenţa funcţionării societăţii noastre. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani a trebuit să facem în ultima perioadă mai multe eforturi împotriva încercărilor de instaurare a unor metode dictatoriale. Nu cred că s-ar impune modificarea Constituţiei decât într-un climat de progres, responsabilitate şi respect. Categoric, acest lucru trebuie făcut, dar numai după o largă dezbatere naţională cu idei şi propuneri responsabile, conforme noii poziţii a ţării noastre, în context european şi global.

În acelaşi cadru aş aborda şi împărţirea administrativ-teritorială a României. Ea este cea moştenită şi, la fel ca la documentul fundamental, nu ne putem atinge de ea decât în condiţii de normalitate. Nu ne putem permite acum să deschidem noi „războaie“ în interiorul ţării. Apreciez că problema împărţirii administrativ-teritoriale a României este chiar un lucru extrem de important - care să fie supus unui referendum serios şi coerent, prin care poporul ar trebui să se pronunţe asupra unui asemenea subiect extrem de delicat.

În schimb, consider că, în primă etapă, aşa-zisele „regiuni de dezvoltare“, create în urmă cu 10 ani, nu mai merită să fie susţinute. Motivele invocate, legate de fondurile europene, nu se mai susţin, iar reducerea şi apoi eliminarea aparatului funcţionăresc bugetar şi birocratic al acestor entităţi ar constitui un bun exemplu de măsură anticriză, reală, imediată şi vă asigur că, în viaţa practică, nimeni nu va întreba ce s-a întâmplat cu ele. Un alt argument foarte serios - desfiinţarea regiunilor de dezvoltare ar duce şi la încetarea discuţiilor privind crearea „altor“ regiuni.

În legătură cu instituţiile statului, anul 2010 ar trebui să fie un an al moratoriului. Metoda de stil mafiot de a crea ministere pentru anumite persoane sau agenţii cu scopul scurgerilor pecuniare în direcţii ilicite ne-a adus în această situaţie insuportabilă, în care încrederea a dispărut, iar lipsa de respect este, practic, unanimă.

2) Economia
Poate că nicăieri nu este mai evident unde duce lipsa unei strategii, ca în domeniul economiei. Dacă până în 2004 am avut scuza unui „to-do-list“ al Uniunii Europene şi al NATO privind privatizările strategice, după aceea totul a eşuat lamentabil. Nu pot aminti toate aspectele, deoarece ar ieşi o broşură, dar nu pot uita că România a pus în funcţiune două unităţi nuclear-electrice de câte 700 MW şi, în contextul reducerii consumului din industrie, nu a închis nici una din vechile şi poluantele centrale pe cărbune, iar acum vrea, în mod necinstit, să amestece toate tipurile de producţie pentru a continua jaful şi corupţia din sistemul energetic.

Nu pot trece peste lipsa de viziune din agricultură. Nu am pus nimic serios în locul distrugerilor de după 1989. Cu excepţia a 3-4 producători privaţi agroindustriali de anvergură, tolerăm, în continuare, necultivarea terenului, agricultura de subzistenţă, lipsa fermelor şi a crescătoriilor performante. Să nu uităm că experienţa mondială arată că nicăieri în lume agricultura, singură, nu soluţionează problema alimentaţiei populaţiei, dacă nu este organizată pe structuri moderne şi nu este integrată în mod organic în ramurile industriale adiacente care o susţin, cele din amonte şi din aval, şi dacă nu sunt modernizate şi infrastructurile rurale.

Al treilea lucru şi, poate, cel mai trist este eşecul în materie de infrastructură de transport: drumuri, autostrăzi, căi ferate, poduri, porturi, aeroporturi etc. Nu pot să nu amintesc că, în ultimii 5 ani, numărul morţilor pe drumurile din România a crescut nepermis de mult. Nu am făcut, practic, nimic, cu excepţia autostrăzii Bucureşti-Feteşti, şi consider că lipsa unei strategii coerente, modificarea politicilor legate de contractele naţionale, subordonarea acestei chestiuni de maximă importanţă la un singur minister şi acela incapabil sunt de natură să susţină ideea de bază privind necesitatea unei strategii naţionale multianuale elaborate pe principii europene, cu obiective majore care să înlocuiască aşa-zisele „programe de guvernare“ şi să asigure detaliile drumului de aderare a României la zona euro în 2014 şi, ca primă etapă, măsurile concrete pentru sporirea credibilităţii externe şi respectarea acordului încheiat cu FMI, creşterea încrederii în stabilitatea sistemului bancar şi a reformelor structurale în economie. Şi, ca măsură imediată, aş propune aplicarea, pe o perioadă redusă, poate de numai 6 luni, a unei metode folosite în urmă cu câţiva ani, de trecere la o deblocare financiară generală printr-o compensare globală a plăţilor, astfel încât agenţii economici care au de încasat mai mult decât au de plătit să rămână, la încheierea operaţiunilor de compensare, cu disponibilităţi, creându-se condiţii pentru desfăşurarea normală a activităţii întreprinderilor viabile.

3) Problemele sociale
În România, deşi pare domeniul cel mai criticat, consider că în domeniul protecţiei sociale s-au făcut multe progrese. De la protecţia corectă acordată, după anul 2000, copiilor abandonaţi sau orfani, persoanelor cu handicap, persoanelor fără nici un venit, s-a reuşit, în 2009, chiar să se introducă, la presiunea partidului nostru, acea pensie minimă pentru orice pensionar, la nivel de 350 de lei. Este un efort major şi cred că este un lucru pozitiv. Pentru a rezolva şi cazul celor care au împlinit vârsta de pensie, dar nu au condiţii pentru acordarea acesteia, PSD a depus deja o iniţiativă legislativă prin care şi acestor persoane să li se asigure un venit minim garantat. Legat de ultima „trăsnaie“ a premierului Boc cu privire la aşa-zisa „lege a pensiilor“, întreb retoric de ce, în cele 11 luni de mandat, premierul nu s-a ocupat deloc de pensiile mari şi a venit doar acum, în plină criză politică, cu o propunere neconstituţională, care se doreşte să fie aplicată retroactiv şi împotriva drepturilor câştigate, făcută în afara oricăror reguli ale transparenţei şi consultării, doar cu simplul motiv că ar putea împiedica o altă procedură parlamentară, aceea a retragerii încrederii în Guvern prin aprobarea unei moţiuni de cenzură. De ce nu s-ar soluţiona această problemă a discrepanţei între pensiile foarte mari şi cele foarte mici prin impozitare progresivă, diferenţa, la nivelul pensiilor nete, fiind adusă la un nivel echitabil?

4) Parlamentul
Stabilit prin Constituţie, rămâne extrem de important în democraţie. Reducerea rolului său în stat şi percepţia negativă a populaţiei se datorează unor motive care pot fi înlăturate rapid. În primul rând, creşterea timpului de lucru, deoarece nu este corect să ai 3 luni de vacanţă într-un an. Aceasta ar duce la desfiinţarea aşa-ziselor „ordonanţe simple“, iar guvernul ar trebui să renunţe la excesul de ordonanţe de urgenţă. Din păcate, Curtea Constituţională, în dorinţa sa neabătută de a face plăcere instituţiei prezidenţiale, în diverse cauze modeste ca importanţă, a emis tot felul de decizii prin care votul cu două treimi şi ordonanţele de urgenţă respinse au căpătat tot felul de soluţii ce au creat o adevărată brambureală.

Un al treilea aspect ar fi ca, prin modificarea regulamentelor de funcţionare, să revenim la dezbaterile în plen cu amendamente şi comisii de mediere. Nu intru în amănunte, dar o conducere responsabilă a celor două Camere ar putea, printr-un dialog pertinent şi constructiv, să aducă, în două săptămâni, modificările necesare pentru ca Parlamentul să-şi recâştige prestigiul şi să dea, cu adevărat, dovada competenţei şi rigorii legislative.

5) Politica externă
Am fost tentat să adaug la acest subtitlu şi sintagma „cooperare economică internaţională“ care a dispărut aproape cu desăvârşire, dar nu vreau să se considere că aş fi nostalgic. Lipsa preocupărilor pentru dimensiunea economică a relaţiilor externe ne costă foarte mult din punctul de vedere al exportului, care a scăzut dramatic, şi al importului, care a crescut haotic, în special al celui de calitate îndoielnică sau direct în dauna producţiei naţionale. Revenind la politica externă, strategia guvernamentală ar trebui să cuprindă obiective extrem de ambiţioase, pentru a repara şi a reconstrui tot ce s-a pierdut în ultimii 5 ani. Este o realitate faptul că relaţiile noastre externe sunt la un nivel extrem de redus, iar cele cu vecinii chiar proaste.

Nu mă refer numai la relaţiile externe directe, ci şi la cele cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale, cu cei care sunt realmente importanţi. Putem vorbi chiar de nevoia recuceririi valorilor externe, de o renaştere a credibilităţii României pe plan internaţional. Nu voi face apelul meu obişnuit la marele diplomat Nicolae Titulescu, dar actualul primitivism, aproape iresponsabil în relaţiile externe, necesită eforturi uriaşe, de mare anvergură, ca să fim la un nivel mediu european. Până şi prestaţia insignifiantă din aceşti ani a comisarului european din partea României se adaugă la motivele de apreciere negativă a prestaţiei externe a ţării noastre.

Cum putem scăpa de criză? În nici un caz aşteptând cuminţi ca ea să se încheie. Asteptând să se termine „la ei“ ca să scăpăm şi noi. Da, e adevărat că e vorba de o criză importată. Dar, în România, ea a acţionat şi acţionează specific, scoţând la iveală problemele mari pe care le avem. Dacă aşteptăm, am putea ieşi mult mai târziu decât alţii şi mult mai târziu decât e necesar.

Dar, pe măsură ce lumea începe să iasă din agonia recesiunilor, noi ne adâncim în criza politică. Nu mă refer acum la evenimentele curente, la faptul că am ajuns să avem, la vremuri mari, un guvern atât de mic. Mă refer, de pildă, la realitatea că nu suntem capabili să generăm coaliţii fertile, cooperante, bazate pe buna-credinţă. Iar asta e cu atât mai rău cu cât viitorul ne condamnă, pe mai departe, la o coaliţie sau alta. Suntem o ţară în care politica la vârf produce tot mai puţin dialog, tot mai puţin consens, tot mai puţină înţelegere între tabere adverse pentru interese comune ţării.

Din criză nu se iese decât laolaltă. Din criză nu poate ieşi doar un judeţ, doar o comună sau doar un grup de oameni. Ce e adevărat în plan internaţional e adevărat şi aici, acasă. Suntem „mondializaţi“ şi aici. Suntem legaţi unii de alţii. Schimbăm mărfuri, bani, idei şi forţa de muncă. Sau nu. Simt nevoia să spun asta pentru că impresia generală pe care o lasă acum sistemul politic şi administrativ nu e doar de improvizaţie. E şi un sentiment acut de individualism păgubos. Legea salarizării unitare, de exemplu, este nedreaptă pentru foarte multă lume, dar ea a fost promovată pentru a arăta că PDL guvernează. Traian Băsescu spunea că, dacă o decizie nemulţumeşte pe toată lumea, înseamnă că e o măsură bună. Ce fel de joc e ăsta? Un joc de sumă nulă, în care ce pierd cetăţenii câştigă Băsescu?

În final, aş mai observa un lucru. Coerenţa însăşi e o resursă în sine. Dialogul, consensul, înţelegerea sunt trăsături de care clasa politică actuală şi, în special, guvernul au absolută nevoie. Dacă clasa politică şi administraţia ar renunţa la incoerenţă, şi-ar defini obiective măcar pe termen mediu şi le-ar şi pune în aplicare, societatea românească ar primi un serios stimulent de ordin moral. Ar apărea în fine modelul aşteptat. Ne-am comporta ca o ţară civilizată, cu adevărat europeană. Ar dispărea, treptat, neîncrederea între cei care conduc şi cei conduşi, neîncredere care face imposibilă astăzi orice coagulare fertilă, orice efort concertat.

Adrian Năstase, fost prim-ministru al României

cotidianul.ro prezintă, începând de duminică, o serie de articole ale unor politicieni de marcă referitoare la adevăratele probleme ale României.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

8 comentarii

 
1
scafa 26-Oct-2009 20:38
asa e !
normalitatea este cu tine prim ministru si cu toata gasca de banditi in jur
2
wakki 26-Oct-2009 23:06
ee, domnu Nastase....
Dialogul, consensul, înţelegerea cu securistii si cu mafiotii, e cam greu.
Criza politica nu e neaparat un lucru rau. Poate ca aspectul de incoerenta sau de confruntare e mai accentuat, dar la finalul ei, cand tragem linie si adunam s-ar putea sa avem ograda politica ceva mai curata.
3
Alde Baran 27-Oct-2009 06:03
ete na ..matusa tamara si chilotii
din tabla!!!

sa lasam retorica stimabile tigan...cit ati distrus voi in timpul guvernarii tale si a bulibasei ilici iliescu cioaba....e incomensorabil...lada de gunoi a istoriei Romanilor va sta la dispozitie....siktir!!!!
4
cozmiucc 27-Oct-2009 08:18
Coloana vertebrala de lapte-grish
Nastase scrie acum in ziarul condus de nistorescu? Se vede treaba ca istericului "ziarist" ii cam place sa linga unde a scuipat in 2004.
5
pulp fiction 27-Oct-2009 09:51
rusine... rusine... rusine sa va fie
Nastase politician de marca ? Pai ia sa vedem...
Avem primul politician de marca din Romania - Ion Iliescu - pentru mine faptul ca acest domn are tupeul si posibilitatea sa apara la tv, sa isi dea cu parerea, sa acuze, sa incurajeze, sa se exprime plenar, nu este decat un scuipat in fata - omul acesta poate fi acuzat oricand de tradare de tara !!!!!!!!!!!!!!!!!
Al doilea politician de marca - Adrian Nastase - indicii serioase de hotie (pentru care exista documente), de fals, fuga de responsabilitate, lasitate politica si cetateneasca, demagogie etc.

Voi veniti sa publicati ce crede un astfel de politican de "marca" ? Nu ma mira ca tara asta a ajuns in halul in care este mai ales dpdv moral... Imi este scarba... Din acest moment nu voi mai deschide pagina cotidianul.ro Dupa preluarea ziarului de carte Nistorescu m-am limitat doar la citirea titlurilor ca sa vad cat de mare poate fi abjectia! Acum gata... s-a terminat!
6
naiv 27-Oct-2009 16:15
super!
deci reintoarcerea la capitalismul de cumetrie? sau la Sterling? eventual al un Registru Notarial al matusilor de mostenit!
7
Claudia12 27-Oct-2009 18:17
Iote
Reîntoarcerea la Năstase 4 case. Așa da normalitate. Io mă duc să număr ouăle, dumnealui casele.
8
amicu 27-Oct-2009 18:17
spuneti d-le Nastase
Inseamna cinstea ceva pentru dumneavoastra? Dupa cum v-ati purtat si va purtati se pare ca nu. Cinstea este pentru fraieri.
Au ajuns PSD-istii, cei care au facut aceasta constitutie mizerabila, parintii actualului sistem politic corupt, sa se plinga de ele, in fapt sa se plinga ca nu sint si ei la butoane.
Domnule, ne lasati?
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
POLITIC
 
CELE MAI