Home » Arte & Popcult » Adjudecat, la căderea ciocanuluiParcurs imaginar într-o provocatoare licitaţie

Adjudecat, la căderea ciocanului
Parcurs imaginar într-o provocatoare licitaţie

19 Mar 2010 Magdalena Popa Buluc | 0 comentarii | 2750 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Poate mai bogată decât oricând, licitaţia de primăvară a Casei Artmark, ce va avea loc la 25 martie, propune, în preajma sărbătorilor pascale, lucrări de referinţă ale marilor noştri pictori interbelici, alături de nume mai puţin frecvente în licitaţii şi numeroşi artişti plastici contemporani.
 
În cea mai mare parte, sunt pictori care figurează în cataloage occidentale şi care pot sta oricând alături de contemporanii lor europeni, într-o pinacotecă ideală: Camil Ressu, Marius Bunescu, Dumitru Ghiaţă, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Samuel Mützner, Eustaţiu Stoenescu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Bernea, Mircea Ciobanu, Sorin Ilfoveanu.

O trecere mai amănunţită a lucrărilor propuse a fost dictată de faptul că ansamblul pieselor oferă posibilitatea unei călătorii prin istoria artei româneşti, iar calitatea lui aminteşte de exigenţele muzeale.

Vom vedea dacă, în această perioadă de criză accentuată, se vor găsi amatori de investiţii sigure sau colecţionari pasionaţi ce nu pot rezista ispitei, ori dacă rigorile economice se vor resimţi în procentul de vânzări ale licitaţiei.

La secţiunea „Artă europeană” este prezentat un splendid ulei pe pânză, intitulat „Madona cu pruncul”, de Carlo Dolci (1616-1686), bine cunoscut pentru scenele sale religioase, elev al florentinului Jacopo Vignali. Lucrarea este estimată între 30.000 şi 40.000 de euro. Tema Fecioarei cu Pruncul este cea mai frecventă pentru picturile devoţionale, executate în număr mare de către pictorii renascentişti. În scena reprezentată de Carlo Dolci, atmosfera este nemişcată, dar vie prin culorile strălucitoare ale veşmintelor Fecioarei, care o desprind din întunericul interiorului. Pruncul Christos dormind se află în centrul iradierii de lumină, adorat de tânăra sa mamă, o frumoasă Madonă în ipostază de rugăciune.

În secţiunea „Avangardă” se remarcă lucrarea „Întoarcere de la câmp”, semnată de Corneliu Michăilescu, în tehnica modernă a deconstrucţiei cubiste, cu o cromatică vie, echilibrată. Corneliu Michăilescu (1887-1965) este alăturat lui Marcel Iancu, Max Hermann Maxy, Mattis Teutsch sau experimentatorului francez Henri Michaux.

Piesa provine din colecţia Octavian Moşescu, ultimul primar al Balcicului, cunoscut „patron” al artiştilor şi reputat colecţionar şi este estimată la 7.5000-12.000 de euro. Tot la aceeaşi secţiune descoperim un ulei pe carton al Margaretei Sterian. Pictura sa, „Amintiri”, conferă lumii satului senzaţia unui spaţiu infinit, populat de un bestiarum cu funcţii simbolice - raţă, găină, gâscă, cocoş, pisică, şarpe, cal - şi de amintirile târgurilor, circului, ale lumii de bâlci, repertoriu concordant cu aplecarea sa către suprareal, magie şi vis. Valoarea estimativă: 4.5000-6.500 de euro.

În secţiunea „Academism”, locul de onoare revine peisajului „Jardin du Luxembourg” de Theodor Aman, estimată la 20.000-25.000 de euro. Fără a ocupa un loc privilegiat în ansamblul operei, peisajul dezvăluie, prin libertatea tuşelor, prin aspectul de „neterminat” al construcţiei formelor, familiarizarea pictorului cu arta contemporană lui, posterioară academismului de ale cărui comandamente ascultă în pictura sa istorică sau în portrete.

Carol Szathmari, pictorul şi fotograful Casei Princiare a României, impresionează prin lucrarea „La izvor”, ce reprezintă o frumoasă ţărancă desculţă, asemănătoare unei prinţese prin demnitatea ţinutei (3.000-4.500 de euro). „Sfârşitul permisiei” de Octav Băncilă aparţine unei laturi mai puţin cunoscute a operei artistului, apropiată de cea cu tematică socială. Din studiile sale müncheneze, Băncilă a deprins şi gustul pentru subiectele apropiate de pitoreştile scene de gen olandeze, pe care le-a transportat sporadic pe plaiurile mioritice (4.000-7.500 de euro).

Nicolae Vermont, inovator în arta simbolistă din România, înglobează în lucrarea „Visare” experienţele de sfârşit de secol ale Münchenului şi Parisului, sobrietatea germanică cu tehnica impresionistă(5.000-8.000 de euro). Corneliu Baba, cu apariţii rare în licitaţii, este propus acum cu o lucrare intitulată „Casă la Veneţia”, din ciclul peisajelor veneţiene, într-un somptuos episod crepuscular, cu nuanţele sale specifice de roşu acut, pictură estimată la 12.500-17.500 de euro.

Compoziţia „Vieţi multiple” a lui Ion Ţuclescu, o sugestivă lucrare, aproape de pictura abstractă, la a cărei bază stă motivul folcloric, extras din contactul cu scoarţele ţărăneşti, cu elemente simbolice arhetipale, pare influenţată de Kandinsky (35.000-50.000 de euro). Tonuri luminoase, alăturate nuanţelor cromatice sumbre, încărcate de dramatism se relevă în uleiul pe pânză „Costineşti” al lui Ţuculescu, estimat între 40.000 şi 55.000 de euro. Temă predilectă a lui Eustaţiu Stoenescu, „Natură statică cu farfurie olandeză” este dominată de gama de culori stinse, griurile, care atrăgeau atenţia cronicarilor din America cu ocazia expoziţiei sale de la New York (20.000-40.000 de euro).

„Natura statică cu flori şi călimară”, de Alexandru Ciucurencu, piesă reprezentativă pentru momentul de trecere a artistului de la maniera sa interbelică, cu liniile negre folosite ca pauză de odihnă pentru privire, şi etapa următoare în care căutările coloristice produc suprafeţe mari de culoare vibrată este estimată între 12.500-17.500. Rudolf Schweitzer-Cumpăna construieşte în tuşele viguroase, reliefate pe suprafaţa pânzei, cu care ne-a obişnuit, un „Peisaj de iarnă”, cotat între 4.000 şi 6.000 de euro şi o sumbră „Uliţă iarna”, estimată la aceeaşi sumă.
Samuel Mützner, conectat la avangarda europeană, atât prin adaptarea tehnicii, cât şi prin subiectele compoziţiilor sale, este prezent în licitaţie cu „Figaro”, titlu determinat de firma de pe o stradă pariziană.

Realizată în acuarelă, cu urme de tuş, compoziţia se remarcă prin forţa evocatoare a peisajului, în care personajele, neindividualizate, sunt menite să accentueze mişcarea. „Odalisca” lui Iosif Iser este caracteristică pentru seria de portrete de tătăroaice, cu veşmintele specifice şi opulenţa ce caracterizează o bună parte a personajelor sale feminine. Personajul din această compoziţie este caracterizat printr-o fizionomie exotică, cu trăsături severe, şi o atitudine pasivă (4.000-6.000 de euro).

Magdalena Rădulescu vine cu „Circul” său reprezentativ. E o lume cu care pictoriţa şi-o aproprie, aşa cum s-a identificat cu cea a carnavalului, a dansului, evadând din lumea realului în cea a fantasticului (1.350-1.700 de euro). „Nud în fotoliu” de Theodor Pallady aminteşte de compoziţiile matissiene. Armonia, frumuseţea trupului prilejuiesc încă una dintre operele în care perfecţiunea desenului şi sensibilitatea cromatică se află la acelaşi nivel de excelenţă (18.000-25.000 de euro).
Postmodernismul include nenumărate lucrări de referinţă, reprezentative pentru curent.

Câteva opere semnate de Sorin Ilfoveanu se detaşează prin forma imaginativă şi detaliile imprecise, lăsând loc imaginaţiei să completeze peisajul care se continuă dincolo de spaţiul pânzei. „Case la Rădeşti”, ulei pe pânză, redă în tonalităţile nostalgice ale griurilor şi culorilor de pământ metaforele copilăriei. Valoare estimativă: 3.000-4.000 de euro, iar „Natură moartă cu vânat” este estimată la 2.000-3.000 de euro. Ruxandra Ilfoveanu construieşte în „Cineva în trecere pe aici” un personaj descins din tradiţia miniaturii flamande, într-o cromatică violentă, de sorginte expresionistă (1.000-1.500 de euro).

În culori intense de roşu, albastru, verde, cu contraste violente, se detaşează şi „Natura statică cu felii de dovleac” a Almei Redlinger, plasând-o la graniţa fragilă dintre fovism şi expresionism (1.350-1.600 de euro). Două lucrări de Horia Bernea reţin în mod special atenţia: „Coloana”, în care revine ideea de loc, de topos, impresionând prin concreteţea cu care se impune privitorului, amintind de fatala dualitate sacru-profan (estimată la 1.800-3.000 de euro), şi uleiul pe pânză „Casa din Poiana Mărului”, micul sat cu coordonate blagiene în care îşi petrecea verile artistul, a cărui influenţă s-a materializat în mai multe cicluri: „Dealurile”, „Ograda ţărănească”, „Grădinile” (2.5000-4.000 de euro).

În „Natura moartă” a lui Mircea Ciobanu se resimt ecouri ale lui Rembrandt, Goya şi El Greco. Compoziţiile sale trimit către clar-obscururile flamande, dar şi către eclerajele commediei dell’arte (2.000-3.5000 de euro). Constantin Piliuţă, „Aduce primăvara”, ulei pe pânză de mari dimensiuni, cu petele de alb echivalând lumina crudă a anotimpului prin contrastul cu tonurile de verde şi brun ale copacilor şi fondului (estimată la 3.800-6.000 de euro). În culori vii, „Grădinile suspendate” ale lui Ion Alin Gheorghiu apar abstractizate, lipsite de motivul elegiac al florii, rafinate în colorit, într-un consens cu marele univers, suspendate în echilibrul lor sincretic (2.000-3.000 de euro). La fel şi uleiul pe pânză „Madona lichidă”, în care strălucirea culorii aminteşte de icoanele pe sticlă (2.000-3.500 de euro).

În peisajul spaniol „Patio de Sevilla” al lui Constantin Pacea dominante sunt perspectiva biblică a pământului, imaginea insulelor singulare şi o stare de încremenire solară, specifică zonei mediteraneene. Tipicul curţii interioare, sustrasă privirii, în care domină o linişte ruptă de zgomotul străzii, este ilustrat şi de acest tablou, estimat la 1.250-2.250 de euro. Mihai Sârbulescu răsfaţă privirile prin lumina incandescentă a Balcicului, în peisajul cu acelaşi nume, revărsată în tonuri de alb şi galben pe zidurile casei (1.250-1.800 de euro). O lucrare inedită prin dominanta cromatică asaltată de brunuri şi ocruri, prin vastitatea spaţiului construit în arabescuri magice, este „Peisaj de vară” de Brăduţ Covaliu, care pare că dialoghează cu poezia (3.000-4.000 de euro).

Iubitorii naturilor statice cu flori pot alege între „Vas cu flori”, în tonurile ruginii ale toamnei sau griurile colorate ale iernii, străpunse ici-colo de roşul macilor, de Nicolae Blei, şi „Florile roşii” în culori vii ce se detaşează pe fondul patinat în lucrarea lui Ion Popescu-Negreni, între „Natura statică cu carte şi struguri” de Traian Brădean, în care formele sunt asociate de violente alăturări cromatice, şi „Vas cu flori” de Oscar Schmidt, în tonuri vibrante de roz, galben. „Garoafele albe şi roşii” ale lui Vasile Varga, care răspândesc parcă parfumurile verii, sau „Lalele şi lăcrămiorele” Margaretei Sterian, „Florile” lui Anatol Vulpe aduc cu ele calmul şi sobrietatea, punctate de o delicateţe melancolică. „Vasul cu flori” de Ion Musceleanu captează privirea prin vibraţia culorilor în tonalităţi calde, aşternute pe pânză în tuşe fragmentate, creatoare de atmosferă şi mişcare.

„Natura statică cu mâţişori şi pere” de Valentin Hoeflich, elev al lui Tonitza şi al lui Francisc Şirato, (necunoscut bine iubitorilor artei deoarece aderase la mişcarea legionară), vibrează prin culorile tari şi tuşele nervoase. Într-o manieră semănătoristă, marcată de culori vii, fără a cădea într-un idilism facil, florile lui Ipolit Strâmbu, din uleiul pe pânză „Canceu cu crizanteme”, încântă privirea. În pictura sa se întâlnesc academismul münchenez şi colorismul şcolii franceze (estimat la 3.500-5.000 de euro).

Gheorghe Vânătoru, rămânând fidel unei tematici tradiţionale, preocupat în special de capacităţile expresive ale naturii statice şi compoziţiilor de interior, se defineşte în „Natură statică cu portocale” ca un pictor de excepţie, prin culoare şi compoziţie (valoare estimativă între 4.000 şi 6.000 de euro). Pânza intitulată „Natură statică cu scoică”, a lui Henri Catargi, face parte dintr-un lung şir al lucrărilor cu această temă ce aminteşte de îndrăgita lume mediteraneană. Lucrare sensibilă prin raportul dintre volume, linii şi culori, apreciată la 5.000-8.000 de euro. De o mare frumuseţe, „Natură statică cu dovleac”, semnată Nicolae Dărăscu, remarcabilă atât prin rigoarea geometrică, cât şi prin culoare - galben, violet, albastru, portocaliu -, ecouri ale plasticii matissiene... (ulei pe pânză, evaluat între 20.000 şi 30.000 de euro).

Gen frecvent abordat în arta românească, peisajul este reprezentat în „Casele la periferie” ale lui Nicu Enea, un colorist luminos şi cald, ce s-a lăsat captivat de lumina aparte a Balcicului, într-o gamă de bejuri, brunuri şi ocruri (2.000-3.500 de euro). Marius Bunescu este autorul unui remarcabil peisaj, „Dezgheţ”, în care calităţile de colorist ale artistului sunt relevate din plin. Într-un stil sobru, în tonalităţi calde de brunuri, temperate de griuri, tabloul reprezintă una dintre perioadele sale cele mai bune, în care imaginea, cantonată în figurativ, se ordonează după o schemă geometrică ce dictează şi suprafeţele de culoare.

Adam Bălţatu, pictor ce a lucrat în manieră italiană, probabil dobândită în anii de studiu la Roma, cu pastă onctuoasă distribuită cu cuţitul pe paletă, dar şi cu tuşe mici, surprinde prin nuanţele de brunuri în „Case de la periferia Iaşiului” (estimat la 4.000-6.000 de euro). Cecilia Cuţescu-Storck, îndrăgostită de peisajul marin al Bretagne-ei, dar şi de cel ardelenesc, realizează, într-o compoziţie cu accentuat caracter decorativ, „Sighişoara” (3.000-5.000 de euro).

Lumină şi umbră, un ulei pe carton obţinut prin fine juxtapuneri de nuanţe, cu viguroase atingeri de pensulă, trădând afinităţi cu viziunea cromatică a neoimpresioniştilor, dar şi cu cea a pictorilor fovişti, Camil Ressu uimeşte prin compoziţia „La umbră” (12.000-16.000 de euro). La fel şi în uleiul pe carton, intitulat „Maternitate”, din prototipul seriei de Madone cu Pruncul, realizat în 1910 la Vlaici, a cărei temă capătă monumentalitate (15.000-20.000 de euro).

Constantin Isachie Popescu, un peisagist pasionat, cu influenţe impresioniste marcate de folosirea tuşelor, sugerează prin lucrările sale o atmosferă predominant idilică: „Peisaj din Dubrovnic” şi „Tipografie”.
Din licitaţie nu lipseşte nici secţiunea de artă contemporană, în care sunt prezentate lucrări de Valeriu Mladin, Dorel Topan, Alexandrina Hristov, Ioana Carolina Ursa, Dragoş Burlacu..
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI