Home » Arte & Popcult » A patra zi de ,,Anonimul’’: un val nou şi unul foarte nou

A patra zi de ,,Anonimul’’: un val nou şi unul foarte nou

15 Aug 2008 Alexandra Olivotto | 0 comentarii | 1828 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Radu Muntean şi Cătălin Mitulescu. Alexandru Mavrodineanu, Gabi Achim, Cătălin Leescu, Paul Manolescu, Paul Sorin Damian, Ivo Baru şi Ciprian Alexandrescu. Se pregătesc de intrare şapte tinere regizoare.
 
Boogie de Radu Muntean
Cu toate că scurtmetrajele româneşti reprezintă cam o treime dintre peliculele aflate în această secţiune competitivă, joia “Anonimului” a fost cea mai autohtonă zi de până acum. E drept, a început cu “Lumina tăcută” a lui Carlos Reygadas, dar după-amiaza şi seara şi le-au împărţit “Boogie” de Radu Muntean (singurul lungmetraj românesc din competiţie) şi un “Bărbat urmăreşte o femeie”, o peliculă colaj, de 40 de minute, realizată de şapte regizori tineri. Al treilea film al lui Radu Muntean - pe care îl acompaniau la festival coscenaristul şi în curând regizorul Răzvan Rădulescu şi Electric Brother, “vinovat” pentru coloana sonoră a filmului - a prins bine la publicul “Anonimului”, lăsându-se cu ovaţii la ambele proiecţii. Dintre cele două laturi în care oscilează gradat lungmetrajul, miile de spectatori au reacţionat cel mai intens la aceea comică, motiv pentru care în timpul vizionării s-ar fi putut creiona o hartă sonoră: se râdea pe pâlcuri şi pe poante, hohotele epuizându-se într-un colţ al campingului şi continuându-se în cu totul altul.

Cât despre colaj - printre ai cărui susţinători s-a numărat Scott Hillier, preşedintele The European Independendent Film Festival -, Alexandru Mavrodineanu dă tonul cu “Fata de aur”, în care joacă şi regizorul Cătălin Mitulescu; maniera de filmare e una ironic-melodramatică, o pastişă asumată a filmului mut (personajele nu scot un cuvânt), de care aminteşte şi prin figura de anti-june prim a chelnerului care o urmăreşte pe femeia de care e îndrăgostit. Gabi Achim şi Paul Manolescu merg pe mâna aparent simplă a realismului: cel dintâi cu “Pierdut la spate” (în care un bărbat în vârstă se lasă vrăjit de o jună frizeriţă, momentul având două mini-climaxuri cât se poate de diferite, dar legate prin ricoşeu), al doilea cu “Încă cinci minute”, care răstoarnă tema colajului: un bărbat urmăreşte o femeie doar ca să se asigure că scapă de ea, iar montajul de clip - care are şi rolul în prima fază de a induce în eroare spectatorul - sugerează cam cât de versat e în practicarea acestei manevre. Nu tocmai departe de realism e “O nuanţă rară” de Ivo Baru, în care un oftalmolog de vârsta a doua urmăşte o tânără de dragul culorii pupilelor ei; şi acestui regizor îi place să dea peste cap premisele derivate prea facil din subiect: pentru un personaj a cărui muncă are de-a face cu claritatea privirii, mizanscena e aproape la celălalt capăt al aşteptărilor: bar întunecat cu un aer vag decadent, destule spoturi, clarobscur pe timp de noapte.

Cătălin Leescu şi Paul Sorin Damian au preferat să joace cartea fanteziei. Cel dintâi încearcă să se apropie de un poem vizual cu “Mariam”, pe principiul “arată” femeia şi “ascultă-i” urmăritorul (el are la dispoziţie un voice-over extrem de elegiac) sau, mai simplu, “cherchez l’homme”. Pentru acest scurtmetraj, Amir Nassiri, unul dintre producătorii regizorului Abbas Kiarostami, şi-a lăsat iubita urmărită de un chelner algerian. Paul Sorin Damian dă frâu liber suprarealismului în “Dreamer”, într-o manieră care aduce a Jeunet timpuriu: o doamnă parcă decupată dintr-un film noir, un pitic malefic şi un protagonist care-şi meştereşte visele cu minuţia unui ceasornicar. O peliculă, de asemenea, extrem de lucrată. Ciprian Alexandrescu bagă în ecuaţie şi sexul, şi triunghiul conjugal; scurtmetrajul său, “Trei” - care apelează şi el la o răsturnare, pe două planuri, una de tramă, alta de ritm narativ - e puntea perfectă între minimalismul lui Achim şi locvacitatea fantezistă a lui Damian.

Publicul de la “Anonimul” n-a fost tocmai receptiv la antamarea unei discuţii cu reprezentanţii peliculei “Un bărbat urmăreşte o femeie”, iar “întrebările” puse nu aveau nimic interogativ în ele. Vestea bună venind însă de la Gabi Achim: şapte tinere regizoare vor face scurtmetraje pe tema “O femeie urmăreşte un bărbat” şi le vor cola în acelaşi mod. Apoi, cele două calupuri, totalizând 80 de minute, vor putea rula în cinematografe.

Highlight în sensul rău
După “Boogie” şi după colajul celor şapte a urmat un calup de scurtmetraje, care merită menţionat fie şi numai pentru începutul dezastruos şi sfârşitul foarte bun (“Ştii tu”, de Liviu Marghidan). Cea dintâi peliculă, “Efectul Coco Chanel”, s-a ales cu huiduieli şi avea şi de ce: implică o domnişoară “suptă” într-un tablou, în care se ocupă cu făcutul plajei topless, asta până când îşi face apariţia un zmeu (da, din acelea care se înalţă, nu personajul din basme) voyeurist - avem acces la punctul lui de vedere -, care mormăie ceva şi îi pune un ciorchine de struguri pe sâni. La astfel de glume care aduc a Lynch pe înţelesul sugarilor se adaugă un mod de filmare rupt din teatrul televizat al anilor ’80 şi cu “efecte speciale” cam tot de pe atunci (vezi personajele care zboară cu umbrela în TNB).
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI