Home » International » Europa » A doua constituţie a României

Noul tratat european se naşte azi la Lisabona, după o gestaţie de nouă ani

A doua constituţie a României

30 Noi 2009 Razvan Ciubotaru | 3 comentarii | 1581 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Dreptul la iniţiativă populară, la protecţia faţă de acţiunile angajatorilor, simplificarea mecanismului greoi de luare a deciziilor europene sunt punctele forte ale Tratatului de la Lisabona. Tratatul garantează însă pe mai departe influenţa marilor state europene, într-o Uniune reprezentată pe viitor de domnul şi doamna „Nimeni”.
 
Opinia lui Vaclav Klaus, presedintele eurosceptic al Cehiei: UE este un proiect nedemocratic si elitist, comparabil cu dictaturile comuniste care interziceau opiniile diferite
Opinia lui Vaclav Klaus, presedintele eurosceptic al Cehiei: UE este un proiect nedemocratic si elitist, comparabil cu dictaturile comuniste care interziceau opiniile diferite
După nouă ani de negocieri şi compromisuri între statele membre, liderii europeni marchează pe 1 decembrie intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în cadrul unei ceremonii „scurte şi simbolice” în capitala Portugaliei.
 
La o primă vedere, cetăţenii europeni sunt marii câştigători ai intrării în vigoare a tratatului. Acesta prevede că prin strângerea unui milion de semnături provenind din mai multe ţări membre, partidele, sindicatele sau cetăţenii pot „invita” Comisia Europeană să iniţieze un proiect legislativ. Iniţiativa populară va intra în vigoare în 2011. Tratatul marchează şi intrarea în vigoare a Cartei Drepturilor Fundamentale, care până acum nu avea valoare juridică şi care prevede dreptul la grevă, la protecţie împotriva concedierilor nejustificate sau la nediscriminare. Carta va putea fi invocată în faţa oricărei instanţe europene.
 
Reprezentarea cetăţenilor europeni va fi una mai puternică, prin creşterea rolului Parlamentului European, în special în domeniile nevralgice ale agriculturii şi energiei. Începând din 2014, preşedintele Comisiei va fi ales prin votul PE, şi nu de către şefii de stat şi de guvern, în spatele uşilor închise. Parlamentele naţionale nu-şi vor pierde din atribuţii. Dimpotrivă, ele vor putea contesta proiectele legislative de la Bruxelles, pentru că noul tratat recunoaşte pentru prima dată calitatea de reclamant a parlamentelor naţionale. Potrivit unei statistici europene, parlamentarii români sunt însă printre cei mai „leneşi” din UE în privinţa comunicării cu executivul de la Bruxelles.
 
Tot pentru prima dată, UE va căpăta personalitate juridică şi va putea astfel să negocieze şi să încheie acorduri internaţionale. De asemenea, va putea adera la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, o temă intens dezbătută la Bruxelles. În premieră, Tratatul prevede şi modalitatea în care un stat membru poate părăsi Uniunea. Pentru uşurarea luării deciziilor la Bruxelles, numărul comisarilor europeni va fi redus de la 27 la 18, începând din 2014, iar votul majoritar va înlocui regula unanimităţii în întrunirile miniştrilor sau ale şefilor de stat şi de guvern.
 
O Europă a statelor naţiune
Cele mai mediatizate modificări aduse de Tratatul de la Lisabona se dovedesc a fi însă şi cele mai puţin semnificative. Numirea unui preşedinte permanent al Consiliului European şi a unui reprezentant pentru Politică Externă sunt măsuri departe de a oferi UE o singură voce. Cei doi, belgianul Herman Van Rompuy şi britanica Catherine Ashton, lipsiţi de anvergură internaţională şi experienţă diplomatică, sunt consideraţi Domnul şi Doamna „Nimeni” ai politicii UE. Statele membre au menţinut şi obligativitatea votului unanim în materie de politică externă şi fiscalitate şi vor dicta în continuare conduita internaţională a UE, indiferent de poziţia funcţionarilor de la Bruxelles.
 
Conceput iniţial ca o constituţie pentru o Europă federală, documentul de aproape 300 de pagini, contestat pentru caracterul mult prea specializat al redactării, este urmaşul proiectului Constituţiei Europene, elaborat începând din 2000 şi respins în 2005 prin referendumurile din Franţa şi Olanda. Pentru a menaja orgoliile statelor eurosceptice, Tratatul de la Lisabona a renunţat la introducerea unui drapel şi a unui imn european, precum şi la denumirea de „miniştri” dată celor doi înalţi reprezentanţi ai UE. Ca exemplu al menţinerii influenţei marilor state europene, la iniţiativa preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, referirea la libera concurenţă ca scop al politicii UE a fost eliminată din tratat.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

3 comentarii

 
1
alsav55 30-Noi-2009 20:54
Daca Basescu ii da un cap in gura presed
Daca Basescu ii da un cap in gura presedintelui Europei?
2
Arleqin 30-Noi-2009 23:18
UE va fi curind al 51-lea stat american
cum deja s-a anticipat, poate chiar in acest secol...ca si asa nu e mai mare decit jumatate din Alaska...:)))))))
3
calu balan 01-Dec-2009 10:40
globalizare
o singura intrebare: de ce disparut ultimele 3 mari imperii ale lumii? raspuns: s-au prabusit sub propria greutate. nu au reusit sa reactioneze in timp util la problemele/intrigile locale. Istoria se repeta!
>>>http://gandeste.org/documenta re
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA