Home » Societate » Administratie » 20 de milioane de euro, pierdute pentru că Guvernul face restructurări electorale

20 de milioane de euro, pierdute pentru că Guvernul face restructurări electorale

25 Iun 2009 Liana Subtirelu | 0 comentarii | 1463 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Voinţa guvernanţilor de a tăia pe hârtie nişte instituţii pentru a face „economii“ la buget poate duce la pierderea a aproximativ 20 de milioane de euro, bani europeni câştigaţi pe proiecte de fosta Agenţie Naţională Antidrog
 
Toxicoman
Statisticile arată că cei mai mulţi toxicomani din România sunt dependenţi de heroină. Sursa: reutes
Cei care au mai rămas angajaţi în desfiinţata Agenţie Naţională Antidrog (ANA) au trimis un material de sinteză senatorilor care tocmai au întors în comisia de specialitate ordonanţa de urgenţă care trecea ANA în subordinea IGPR. Aceştia avertizează că reorganizarea ANA ar putea duce la returnarea totală sau parţială a unor fonduri PHARE în valoare de aproape 6 milioane de euro. De asemenea, Guvernul ar putea fi obligat să plătească taxe sau penalităţi pentru contractele obţinute de ANA din proiecte pe fonduri structurale din cauza faptului că se schimbă statutul agenţiei. Proiectele obţinute ating valoarea de aproximativ 14 milioane de euro.

Angajaţii ANA susţin în continuare că organizarea agenţiei la nivel de serviciu în cadrul IGPR de fapt o desfiinţează, deoarece nu mai poate avea rol integrator în coordonarea politicilor antidrog. Aceştia consideră că nici varianta de reînfiinţare a agenţiei în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu preluarea doar a jumătate din personal, nu ar fi o soluţie. România este stat membru în cadrul Consiliului JAI, iar aspectele legate de politicile antidrog trebuie prezentate de către Ministerul Internelor. O altă nemulţumire este legată de faptul că, în propunerile legislative pentru reînfiinţarea ANA în subordinea Ministerului Sănătăţii, preluarea personalului s-a făcut strict birocratic, fiind eliminaţi din start angajaţii care aveau statut special, adică „militar“, chiar dacă aceştia sunt de fapt psihologi, jurişti, asistenţi sociali sau cadre didactice.

De altfel, din 347 de angajaţi, cu cât figura ANA în 2008, 184 vor fi preluaţi prin eventuala mutare la MS, 50 au fost prinşi în serviciul din cadrul IGPR, iar restul de peste 100 rămân „la dispoziţia“ Ministerului Internelor. Nesiguranţa din cadrul ANA a apărut în luna martie, când ministrul Internelor, Dan Nica, a anunţat că Agenţia va fi desfiinţată, o parte urmând să ajungă în cadrul IGPR, iar centrele de tratament vor fi transferate la Ministerul Sănătăţii.

După ce s-a luat această decizie, în cadrul unei comisii alcătuite pentru a se face preluarea de la MI la MS s-a constatat că pentru a nu pierde banii europeni trebuie păstrată denumirea instituţiei desfiinţate cu două luni înainte. La nivelul Ministerului Sănătăţii ar urma, după preluarea ANA, cu tot cu patrimoniu, inclusiv imobilul, să se facă un calcul al centrelor de evaluare a adicţiei sau de tratament substitutiv pentru consumatorii de droguri. Numai că această schimbare a avut deja consecinţe. Surse din cadrul ANA susţin că un proiect cu finanţare nerambursabilă, în valoare de 3,7 milioane de euro, a fost pierdut în luna mai din cauză că documentaţia tehnică solicitată a fost trimisă de către IGPR mai târziu decât termenul-limită cerut. De asemenea, aceleaşi surse susţin că şi alte proiecte sunt pe cale de a fi pierdute din cauza statutului incert al ANA.

În acest context, un raport mondial al Biroului Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC), citat de NewsIn, relevă că rata consumului de droguri în ultimii şase ani este în creştere, spre deosebire de ţările occidentale, unde indicele a fost constant în perioada 2003-2009. Totuşi, România se numără printre ţările cu o prevalenţă scăzută a numărului de consumatori de droguri. Alte date statistice arată că media de vârstă a toxicomanilor români a scăzut, în ultimii ani, de la 25 la 17-19 ani.

În Bucureşti, se estimează că sunt aproximativ 24.000 de consumatori de droguri, majoritatea fiind dependenţi de heroină. La nivel naţional există aproximativ 30.000 de toxicomani, potrivit unor statistici.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ADMINISTRATIE