Home » Arte & Popcult » Film » 15 scriitori şi 10 compozitori propun un nou imn naţional

15 scriitori şi 10 compozitori propun un nou imn naţional

06 Iul 2009 Lucia Popa | 1 comentarii | 2149 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Artista Irina Botea a expus un film cu 12 versiuni ale imnului României la Jeu de Paume Concorde din Paris.
 
“Ideea mi-a venit când eram la Reina Sofia şi am văzut filmul «Conciones para despues de una guerra», care a fost filmat în timpul ultimului an al regimului Franco. Asta mi-a declanşat multe amintiri, cum ar fi cea din copilărie când trebuia să interpretez cântece patriotice şi să-l salut pe Ceauşescu”, explică Irina Botea pentru Cotidianul. “În timpul revoluţiei din 1989 a fost reciclat cântecul «Deşteaptă-te române!»“, şi-a mai amintit artista, care s-a gândit că ar fi mai bine să “nu reciclăm când am putea să creăm ceva nou, actual”. Artista le-a propus unor scriitori tineri români să compună un nou imn pentru România contemporană, “ca un fel de sondare a imaginaţiei politice a momentului” pentru că, aşa cum a constatat, vechile variante de imn sunt desuete şi centrate pe ideea identităţii naţionale.
 
Irina Botea s-a străduit să problematizeze în expoziţia “Un instant de citoyenneté” conceptul de “comunitate în afara unor sfere semantice precum «naţiune» sau «identităţi naţionale» sau «paşapoarte»“, fiind conştientă că propunerea sa ar fi “cumva antagonică ideii de imn naţional”. “În «Un instant de citoyenneté» mă gândesc la cetăţenie ca la un proces şi nu ca la ceva definitiv”, subliniază artista. Elena Vlădăreanu, Constantin Vică, Răzvan Ţupa, Horia Toma, Cristian Rusu, Ştefan Tiron, Delia Popa sunt doar câţiva autori care semnează variante ale unui imn naţional. Constantin Vică îşi începe imnul cu versurile “Aleg întotdeauna interfaţa, iar interfaţa între noi şi stat e sunetul care desparte statul, prin cladirea sa/ Guvernul/, de cetăţean./ Am ocolit Statul urmărind sunetele din jurul lui./ L-am închis în sunetele din jurul lui./ El nu era treaz, el dormea./ Ferestrele erau întunecate./ Statul era păzit de CCTV”.
 
Vică a propus ca fundal sonor pentru textul său câteva minute pe care le-a înregistrat el însuşi mergând în tăcere, noaptea, în jurul clădirii Guvernului. Unele variante de imn, cum ar fi cea scrisă de Ştefan Tiron, sunt pronunţat ermetice şi experimentale, iar majoritatea sunt cel puţin atipice. De exemplu, poetul Răzvan Ţupa scrie: “Hagi nu a fost campion niciodată cu România./ Numai invers şi de aceea:/8 Domnule Năstase, aveţi amabilitatea să vă ridicaţi testiculele cu mâna dreaptă!/ 6 Criza îi face bogaţi pe cei cu bani şi îi sărăceşte pe cei săraci/2 Suntem toţi nişte măscărici demni de scârbă”. Una dintre cele mai interesante variante este cea a poetei Elena Vlădăreanu, care este de părere că cel mai bun imn ar fi “o bucată muzicală, exclusiv experimentală. Fără versuri. Pentru că, oricum ai da-o, nu prea ai şanse de reuşită: ori obţii o retorică penibilă, de un patriotism care nu mai mişcă decât o anumită parte a populaţiei, ori ceva ofensator, aşa cum mi s-a întâmplat mie”.
 
“Ce am încercat eu să fac a fost să pun în versuri impresia generală pe care ţi-o poţi face despre români deschizând ziarele”, arată Elena Vlădăreanu. Intitulată “The Anthem”, poezia sa începe cu versurile: “Relaxează-te!/ noi îţi garantăm că în România nu există ilegalitate/ îţi garantăm că în România nu există homosexualitate/ îţi garantăm că la noi nu există corupţie, seropozitivi, handicapaţi./ relaxează-te. noi garantăm pentru siguranţa ta./ garantăm că România este cea mai frumoasă ţară din lume./ I love sales, I love mall. I love sales, I love mall. I love sales, I love mall./ garantăm că românii sunt mai buni decât ţiganii”.
 
Mai jos, poeta scrie ironic, cu caractere mici: “cei mai buni români sunt: andreea marin-bănică-zâna/ mihaela rădulescu, mircea badea, eminescu, ştefan cel mare, vlad ţepeş, ceauşescu, gigi becali, adrian copilul de aur”.
 
Horia Toma a înşirat nume de localităţi din România: “asinip, anpoita, archis, apateu, arefu, beleghet, berzunti, belfir, bicacel, bungard, beudiu, belcea, bucecea, bandoiu, batogu, barcut, buzaiel, boholt”. “În prima parte sunt în ordine alfabetică pentru că am luat judeţele în ordine alfabetică şi din fiecare judeţ numai localităţi care încep cu aceeaşi literă ca numele judeţului. În refren e varianta pe care doream să o folosesc iniţial, adică să merg în sens orar pe harta României, pornind de undeva de lângă Timişoara, tot cu nume de localităţi”, explică Horia Toma.
 
Zece compozitori, printre care Cătălin Creţu, Şerban Marcu, Ana Giurgiu-Bondue şi Şerban Ursachi, au scris coloana sonoră a imnurilor. Lucrarea video “Before a National Anthem” surprinde timp de 75 de minute corul Accoustic dirijat de Daniel Jinga în timp ce interpretează la Conservatorul din Bucureşti 12 variante de imn. Filmul este realizat de artiştii de Irina şi Răzvan Botea şi Nicu Ilfoveanu. În aceeaşi expoziţie curatoriată de María Inés Rodríguez mai poate fi văzută şi lucrarea video “Auditions for a Revolution” (2006), semnată tot de Irina Botea.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
Nikko_Bogdan 06-Iul-2009 21:32
Mda.
La bascalie suntem cei mai tari. Cand vine vorba sa mai si construim ceva, dam din umeri si mai compunem o \"poezie\"...
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
FILM