10 contra România

23 Iul 2008 Laura Cernahoschi | 57 comentarii | 7995 vizualizari

Rating:

14 voturi

Cea mai severa critica din Raportul Comisiei Europene se refera la blocarea a zece dosare in care sunt implicati actuali si fosti ministri. Cotidianul i-a identificat pe cei zece.

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de reforma justiţiei din România prezentat miercuri deplânge faptul că ţara noastră a înregistrat „puţine rezultate tangibile referitor la combaterea corupţiei la nivel înalt“. În ciuda rezultatelor pozitive ale DNA în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, „sentinţele judecătoreşti sunt în continuare indulgente şi inconsecvente“, arată raportul. Comisia face referire la zece „cazuri-cheie“ în care sunt implicaţi foşti miniştri, în care nu s-a înregistrat nici un progres real. Cauzele ar fi blocarea urmăririi penale de către Parlament şi respingerea cazurilor de către Înalta Curte de Casaţie.

Raportul Comisiei Europene atrage atenţia asupra faptului că, din cauza reticenţei Parlamentului şi a magistraţilor de a permite anchetarea a-cestor cazuri la nivel înalt, „se pierde încrederea opiniei publice“. „Combaterea corupţiei trebuie depolitizată“, insistă executivul european. „Încrederea opiniei publice în combaterea corupţiei va fi recâştigată numai prin obţinerea de rezultate şi prin condamnări în cazuri la nivel înalt“, arată raportul.

Dacă Parlamentul este tras de urechi pentru blocarea dosarelor de corupţie, nici Guvernul nu scapă nesancţionat: „Guvernul ar trebui să finalizeze noul cod de procedură penală şi să facă progrese în ce priveşte Codul penal“. De asemenea, este sancţionat faptul că se recurge prea des la ordonanţe de urgenţă. CSM este menţionat la capitolul „aşa nu“ pentru faptul că „nu şi-a exercitat mandatul în mod consecvent, în special în cazurile disciplinare“.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local, raportul menţionează faptul că „numărul cazurilor de corupţie investigate în cadrul poliţiei a crescut, dar în domenii precum sănătatea şi educaţia, în care există indicii clare ale corupţiei, au fost luate puţine măsuri“.

La capitolul realizări este trecută „numirea unui nou ministru al Justiţiei în februarie 2008“. CSM are în sfârşit resursele umane şi financiare pentru a-şi asuma responsabilităţile esenţiale. Ministerul public şi DNA sunt lăudate pentru „istoricul pozitiv al urmăririi penale a cazurilor şi demararea anchetelor în cazuri la nivel înalt“. Crearea Agenţiei Naţionale de Integritate este considerată „un important pas înainte“, dar sunt aşteptate rezultatele.

Comisia concluzionează că „sprijinul este mai eficace decât sancţiunile şi nu invocă în prezent dispoziţiile de salvgardare prevăzute în Tratatul de aderare. O vreme va fi necesară continuarea Mecanismului de cooperare şi verificare“.
Prezentarea rapoartelor Comisiei privind starea justiţiei din România şi Bulgaria, plus rapoartele adiţionale referitoare la Bulgaria prin care se ridică acreditarea a două agenţii de distribuire a fondurilor europene constituie un semnal de alarmă pentru viitorul României în UE, consideră comisarul european Leonard Orban. „Trebuie evitată orice acţiune ce pune în pericol utilizarea fondurilor europene de către România“, a subliniat comisarul.

Justiţia îşi primeşte criticile în faţă

Oficialii care conduc sistemul judiciar şi-au însuşit în mare parte Raportul CE pe justiţie. Aproape la unison, toţi au recunoscut că problemele evidenţiate în raport sunt cele reale şi că reforma justiţiei în România trebuie continuată şi intensificată. „Din perspectiva Ministerului Public nu pot decât să mă bucur de faptul că raportul consemnează tranşant faptul că măsurile manageriale pentru eficientizarea activităţii procurorilor dau rezultate“, a declarat procurorul general Laura Codruţa Kövesi.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut că „raportul de astăzi este obiectiv, echilibrat şi realist şi înregistrează progresele făcute de România în domeniul justiţiei de la data ultimului raport“. Şeful DNA, Daniel Morar, a evidenţiat că raportul critică atât sistemul politic, care îngreunează investigaţiile de corupţie, cât şi acea parte a sistemului judiciar care amână pronunţarea unor sentinţe sau, atunci când le pronunţă, acestea sunt prea blânde şi nu au un efect descurajator. Singurii care au criticat raportul au fost fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru. (Voichiţa Răşcanu)

Culisele raportului
Surse oficiale susţin că partea română a luptat foarte mult pentru ca în varianta finală a raportului referitor la România să nu fie menţionată o eventuală afectare a intrării României în spaţiul Schengen şi în cel euro, în cazul încetinirii luptei anticorupţie. Această menţiune apărea într-o variantă iniţială a raportului şi a provocat multă emoţie în presa română. Aceleaşi surse oficiale susţin că România va încerca să elimine Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei începând din vara lui 2009. (C. Ranghel)

Zece contra România

Cotidianul a inventariat cele zece cazuri tergiversate de actuali şi foşti miniştri cercetaţi penal, evocate în Raportul de monitorizare.

Adrian Năstase, fost prim-ministru. Cercetat de DNA în trei dosare: Zambaccian, pentru foloasele necuvenite primite pentru a menţine în funcţie oficiali guvernamentali, Mătuşa Tamara, pentru recompensarea cu o funcţie înaltă a lui Ion Melinescu în schimbul distrugerii unui dosar de spălare de bani deschis pe numele Danei Năstase, şi Bani pentru campanie, finanţarea campaniei electorale cu fonduri din derularea proiectului guvernamental „Trofeul calităţii în construcţii“.

Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor. Cercetat de DNA pentru că a renovat casa mamei sale cu fondurile unor firme în care erau asociaţi subordonaţi de-ai săi, cu scopul de a-i menţine în funcţii.

Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei. Cercetat de DIICOT în dosarul de trădare şi spionaj de la Ministerul Economiei, pe care îl conducea, deschis cu prilejul realizării unor privatizări strategice. Pentru suspiciunile de corupţie din acest dosar, ce au fost disjunse, DNA a dispus neînceperea urmăririi penale.

Paul Păcuraru, ministrul Muncii. Cercetat de DNA pentru că ar fi solicitat unui lider local al PNL, Dan Ilie Morega, sprijin pentru ca fiul său să obţină contracte de formare profesională cu companiile de stat din judeţul Gorj.

Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicaţiilor. Cercetat de DIICOT pentru implicare în dosarul de trădare şi spionaj de la Ministerul Comunicaţiilor, pe care îl conducea, deschis cu prilejul realizării unor privatizări strategice. Pentru suspiciunile de corupţie din acest dosar, ce au fost disjunse, DNA a dispus NUP.

Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului. Cercetat de DNA pentru că, în perioada în care era secretar general al Guvernului, ar fi primit drept mită arme de vânătoare de la consilierul guvernamental Fănel Pavalache, cu scopul de a-l menţine în funcţie.

Bela Marko, fost vicepremier. Cercetat de DNA pentru că, în perioada în care era vicepremier, ar fi primit aproximativ 30.000 de euro de la o editură pentru cărţi încă nescrise.

Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii. Cercetat de DNA pentru primirea unei mite de 15.000 de euro şi a unor produse alimentare în scopul favorizării unui patron la licitaţiile organizate de Ministerul Agriculturii.

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei. Cercetat de DNA pentru că a avizat favorabil o asociere a Poştei Române într-un proiect imobiliar, deşi fusese avertizat de consilieri că asocierea e ilegală, întrucât implica proprietăţi publice ale statului.

George Copos, fost vicepremier. Cercetat de DNA pentru modul în care a cumpărat de la Loteria Română 38 de spaţii comerciale, pe care le-a vândut ulterior. Dosarul a fost restituit de Înalta Curte pe motive procedurale.

Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport

Marime text a A Trimite pe email Comenteaza

Versiune print! Versiune PDF Trimite pe Yahoo

Vezi ultimele comentarii

57 comentarii

PeterBadesco 23-Iul-2008 15:00

Justitie,..?

Problema justitiei in Romania nu este in exclusivitate a politicienilor. Fiecare cetatean ar trebui sa se simta responsabil pentru defectoasa organizare sociala in care se afla. Si aici ma refer in special la 'ciutaci'. Vi se tot spune de ani de zile cat de corupti sunt oamenii din administratiile locale si nimeni, dar absolut nimeni nu este capabil sa reorganizeze justitia din Romania. Andon si Bolcas ar trebui sa se simta vizati de proasta administrare a justitiei. Tot ce se intampla in Tara in raport cu justitia, se intampla pentru ca acestor ministrii ( in special ) li se permite sa faca cea ce fac. Nimic nu se va schimba in Romania fara o Constitutie care sa puna stavila debandadei acestor politicieni corupti. Lidia Barbulescu ar trebui sa demisioneze imediat, este incapabila sa gestioneze problemele CSM-ului. Coruptie, coruptie, coruptie la nesfarsit. Este mai mult decat evident ca politicienii romani in marea lor majoritate, sunt organizati sub forma de ‘clan’. organizare, care parea mai curand populara in evul mediu. Coruptia printre politicieni este aproape generalizata si foarte putini romani stiu ca toate astea se intampla pentru simplul motiv ca acestor oameni li se permite sa faca cea ce fac. In nici o alta tara nu este posibil sa fi politician si sa ai mijloace de comunicare in masa la dispozitia ta. Vezi cazul Voiculescu si banda lui de 'ciuaci'. Romanii sunt prostiti zilnic cu mijloace de comunicare puerile, si asta numai ca anumiti politicieni sa-si poata mentine privilegile. Romania are probleme enorme, probleme grave. Basescu v-a vorbit de referendum si putini s-au sinchisit sa se deplaseze la urne. Bineanteles ca vreti rezultate. Nu aveti de unde, stand acasa.